Constantin Rob – „ucigaşul” Rapidului

Constantin Dumitru-Plopeni

Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia ca în fiecare sâmbătă să citească materiale „cu parfum de epocă” despre cei care au pus bazele fenomenului fotbalistic în judeţul nostru. Astăzi, despre un jucător „de legendă” al echipei Metalul Plopeni.

pagini bLa Plopeni au evoluat în decursul timpului jucători de mare valoare, dar cel care a rămas în memoria microbiştilor pentru cea mai spectaculoasă răsturnare de situaţie din cadrul campionatului diviziei B a fost un tânăr (pe atunci) pe numele său Constantin Rob. Acesta s-a născut la 21 iulie 1956, la Urlaţi – Prahova, şi a început fotbalul la echipa locală, iar în 1971, ca junior al Flacărei Moreni, este „promovat” de Virgil Brujdea – fost antrenor de Liga I, la Oradea. „Acesta m-a remarcat în pauza unui meci amical Flacăra – Petrolul Băicoi, şi, văzându-mă cum şutam la poartă, deşi aveam doar 14 ani, a chemat imediat un antrenor de la juniori , Cotei Constantin, căruia i-a spus să mă legitimeze imediat şi să fie atent că voi ajunge fotbalist. În 1974 s-a înfinţat Metalul Filipeşti, eu participând la acea selecţie şi am rămas la Filipeşti, unde doar în turul campionatului am dat peste 25 de goluri – povesteşte chiar Rob, iar în retur, Lucian Iordănescu, viitorul preşedinte al Astrei, pe care-l consider ca un tată, m-a transferat la Chimistul Valea Călugărească, unde am jucat în 75-76”. Poveştile vremii includ şi o aventură legată de stagiul militar, acelaşi Titi Iordănescu ajutându-l pe Constantin Rob să facă armata „în vecini”, la Bucov! „La un meci cu Breaza m-a luat din unitate dimineaţă, m-a dus la meci, am dat 4 goluri, învingând cu 4-0 pe Breaza, la meci fiind şi oficiali de la echipele de eşalon superior, Prahova, Plopeni, Poiana, Petrolul. Câştig de cauză a avut Plopeniul, după ce făcusem antrenamente şi cu Poiana, sub comanda antrenorului piteştean Dima. Am jucat şi într-un amical împotriva lui Dinamo, dar am ales să merg la Plopeni, unul dintre motive fiind faptul că se făcea turneul în Cuba şi erau mai puternici, iar Virgil Dridea, Cristache şi Ion Radu veneau des la unitatea militară să mă convingă”.
În 1977, a ajuns la Plopeni, iar de numele său se leagă una dintre cele mai mari răsturnări de situaţie, în anul 1980, când Metalul Plopeni a învins echipa Rapid la
Bucureşti, cu 2-1, prin golurile „marca” Rob, în faţa a peste 30.000 de spectatori, pe fostul „23 august”, giuleştenii fiind pe primul loc, iar Petrolul şi Progresul se luptau pentru promovare cu Rapid. 18 mai 1980 – a fost ziua lui Rob. Rapid Bucureşti – Metalul Plopeni 1-2 (1-1): Goluri: Rob (min. 40 şi 89). Metalul a jucat în formaţia: Gh. Andrei – Gruber, Negoescu, Bobe, Toma, Lazăr, Trache, Constantin Rob, Florea, Eparu, Dobrescu (88 Florea), Manolache (80 D. Constantin). Antrenori Virgil Dridea şi Valeriu Giba. „La 1-0 pentru Rapid, am egalat din centrarea lui Gruber, apoi, în repriza a doua, meciul curgea spre egal, deşi ambele echipe aveau ocazii. În ultimul minut am primit o pasă de la Florea, la centrul terenului, iar antrenorul Puiu Dridea a strigat să dau tare în minge, afară, ca să treacă ultimele secunde şi să luăm un punct. Atunci am plecat spre poarta adversă, de la 40 de metri, am trecut de 4 jucători şi portarul Ioniţă şi am intrat cu mingea în poartă! M-au sufocat colegii, efectiv, ei se bucurau de victorie, eu nu mai puteam să respir” – îşi aminteşte Rob, care nu uită că „am plecat cu geamurile sparte la autobuz, suporterii rapidişti fiind extrem de supăraţi, Miliţia reuşind să ne scoată din stadion după câteva ore”. „Să vă spun şi prima – 2000 de lei, primă specială de la Petrolul, care, până la urmă, nu a promovat nici ea!”.
La 4 iunie 1980, echipa din Plopeni pierdea în faţa echipei Progresul pe propriul teren cu 1-2, înlesnindu-i acesteia drumul spre promovare pe prima scenă a fotbalului românesc. În ediţia 1980/81, Constantin Rob a făcut parte din lotul echipei Petrolul Ploieşti, care îl avea ca antrenor pe Traian Ionescu, ploieştenii luându-l la pachet alături de Nicu Lazăr, Toma şi Negoescu. A revenit la Plopeni pentru turul sezonului 1981/82, iar din retur a îmbrăcat tricoul echipei Progresul Bucureşti, cu care a debutat în Divizia A la 28 februarie 1982, în partida Progresul Bucureşti – F.C. Argeş 0-0. „Am avut ambiţie să arăt, odată cu întoarcerea la Plopeni, că meritam mai mult la Petrolul şi am ajuns la Progresul, care mă urmărea de o perioadă” – spune Rob. Din lotul echipei Progresul făceau parte, în acea perioadă, următorii jucători: Marcel Vasile, Marian Giron, Constantin Gârjoabă; Ion Alexandru, Paul Grigore, Gheorghe Cristea, Gheorghe Ştefan, Ion Niculcea, Mihai Stoica III, Vladimir Marica, Constantin Zamfir, Emilian Tevi, Nelu Isaia, Gheorghe Dragu, Ion Apostol, Marian Anghel, Caragea, Marian Ionescu, Ion Mateescu, Vasile Nicolae, Vasile Nignea, Costel Nuţu, Gabriel Simionov, Mihai Stoichiţă, Nicolae Tănăsescu, Ion Tică. Antrenori Robert Cosmoc şi Dumitru Baboie. În Divizia A a evoluat în 11 jocuri (debut cu FC Argeş, unde antrena Dobrin, scor 0-0) şi a marcat un gol, în acel retur – înscriind în poarta celor de la Braşov, la finalul campionatului Progresul retrogradând. După un nou sezon cu Progresul Bucureşti pe scena diviziei B (a suferit o accidentare la menisc, chiar doctorul Naţionalei de mai târziu, Pompiliu Popescu, fiind cel care se ocupa de Progresul).
A ajuns la Urlaţi şi a evoluat la echipa locală până la abandonarea carierei de jucător. La Urlaţi a reuşit, ca antrenor-jucător, să înfiinţeze echipa care evoluează şi acum în Liga A, părăsind clubul în 1990, cu mici pauze având apoi grijă de fotbalul din Urlaţi peste două decenii, ultima dată în 2015, când la propunerea primarului Măchiţescu a preluat echipa şi a promovat în Liga A.