• Fosta șefă a DNA a atacat măsura la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie

Violeta Stoica

Laura Codruța Kovesi nu mai are voie să activeze ca procuror în cadrul Înatei Curți de Casație și Justiție, pe perioada controlului judiciar instituit de către Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Aceasta este una dintre cele șapte interdicții impuse prin măsura luată împotriva lui Kovesi, în dosarul care vizează modul în care a fost adus în țară Nicolae Popa, în anul 2011.
Ieri, procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dat publicității faptul că s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva Laurei Codruța Kovesi, delegată în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) și mărturie mincinoasă. Oficial, s-a anunțat ieri că s-a dispus măsura controlului judiciar, pe o durată de 60 zile începând cu data de 28 martie 2019.
Prin ordonanța emisă de procurorul de caz, s-a dispus ca în timpul cât se află sub control judiciar, Kovesi să respecte mai multe obligații, printre care se regăsește și interdicția de a părăsi țara.

Șapte interdicții are obligația să respecte Laura Codruța Kovesi, pe perioada controlului judiciar, măsură pe care, de altfel, a și atacat-o la Înalta Curte de Casație și Justiție fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție.
Conform informațiilor date
publicității ieri de către reprezentanții Parchetului General, Laura Codruța Kovesi are următoarele obligații: să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată; să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție cu privire la schimbarea locuinței; să se prezinte la D.G.P.M.B.- Poliţia de Sector, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată; să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului de caz; să nu desfășoare activitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație Justiție, dată fiind situația de fapt care face obiectul urmăririi penale și funcția în exercitarea căreia a comis faptele penale; să nu dețină, să nu folosească, să nu poarte arme, să nu ia legătura cu mai multe persoane şi martori; să nu intre în legătură cu mass-media cu privire la faptele pentru care se efectuează urmărirea penală în cauză.
La mijlocul lunii februarie, procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) au dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Kovesi pentru luare de mită, abuz în serviciu, și mărturie mincinoasă.
Conform datelor făcute publice în luna februarie, s-a reținut că “în cursul anului 2011, fostul procuror general al PÎCCJ (n.n. – Laura Codruța Kovesi) ar fi pretins și primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vătămată în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea unei persoane condamnate, care fusese localizată în Indonezia-Jakarta. (…) Printre demersurile efectuate în vederea urgentării finalizării procedurii de extrădare ar fi fost organizarea unei vizite a unei delegații de procurori indonezieni în România, la sfârșitul anului 2010, deplasarea efectuată în Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizării unei conferințe, plata biletelor de avion ale persoanelor care au făcut parte din delegația desemnată să procedeze la aducerea în țară a condamnatului din bugetul PÎCCJ. De asemenea, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne să pună la dispoziția IGPR suma de bani necesară plății transportului Jakarta-București”.

• Și fostul șef al DNA Ploiești rămâne sub control judiciar

Prelungirea măsurii controlului judiciar a fost contestată și de fostul șef al DNA Ploiești, Lucian Onea. Acesta a depus o plângere la Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva acestei decizii a procurorilor de la Secția de investigare a infracțiunilor din justiție, dar judecătorii i-au respins solicitarea.
“Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de inculpatul Onea Lucian Gabriel împotriva ordonanţei din data de 21 martie 2019 dispusă în dosarul nr.21/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 80 de lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă”, este soluția dată de magistrații Curții Supreme.