• Agresorii, chiar dacă sunt proprietarii locuinţei, vor fi evacuaţi pe loc și trimiși la un adăpost de noapte

Violeta Stoica

La solicitarea victimelor violențelor în familie – ca urmare a apelării numărului unic de urgență 112 – a sesizării primite din partea unor vecini sau chiar direct, din oficiu, polițiștii prahoveni vor putea interveni mult mai ușor începând din acest an pentru a veni în sprijinul femeilor bătute de soți sau de concubinii lor.
La finalul anului 2018 au fost publicate în Monitorul Oficial normele care le oferă oamenilor legii posibilitatea de emitere pe loc a unor ordine de protecție provizorii pentru victimele violențelor domestice, prin modificările legislative putând fi luate măsuri restrictive și imediate împotriva agresorilor.
Intrate în vigoare de la data publicării, respectiv din 28 decembrie 2018, procedurile de gestionare a cazurilor de violență domestică sunt completate de anexele care prezintă inclusiv un formular de evaluare a riscului, care va trebui să fie completat de către polițiștii care intervin fie la solicitare, fie din oficiu.
Conform ordinului comun emis de către ministrul de Interne și de către ministrul Muncii și Justiției Sociale, polițiștii vor putea interveni la cazurile de violență domestică indiferent dacă victima reclamă sau nu săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, prima măsură luată fiind să separe victima de agresor și, dacă acest lucru nu este posibil, pot solicita sprijin suplimentar din partea altor efective din dispozitivele de ordine și siguranță publică în situațiile în care, în funcție de evoluția stării conflictuale, nu se poate asigura desfășurarea în condiții de siguranță a procedurii de emitere a ordinului de protecție provizoriu.
În situația în care concluziile rezultate în urma evaluării riscului indică existența unui risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea victimei să fie puse în pericol, polițistul care a întocmit formularul de evaluare a riscului emite ordinul de protecție provizoriu, care poate însă fi emis și în situația în care victima se află în imposibilitatea obiectivă de a furniza informațiile necesare completării formularului de evaluare a riscului.
Legea se referă și la opțiunile pe care le are agresorul, după emiterea ordinului de protecție provizoriu și evacuarea sa din domiciliu, chiar dacă el este proprietarul imobilului. Astfel, dacă agresorul declară că nu are asigurată cazarea din altă sursă, polițistul care a emis ordinul de protecție provizoriu îl informează de îndată pe agresor cu privire la dreptul de a solicita găzduirea în cadrul centrelor rezidențiale pentru persoanele fără adăpost sau al adăposturilor de noapte. Dacă agresorul nu dorește să beneficieze de cazarea pusă la dispoziție și optează să locuiască la o altă persoană, polițistul care a emis ordinul de protecție îi va solicita să dea o declarație privind adresa la care va locui și persoana care îi va asigura cazarea.
În norme se mai precizează și că, la evacuarea din locuință, agresorului i se oferă timpul strict necesar pentru ca acesta să își poată lua asupra sa documentele de identitate, bani, medicamentele sau alte bunuri personale de strictă necesitate.

• Întrebările din formular, legate și de anturajul agresorului

În Monitorul Oficial au apărut și formularele pe care trebuie să le completeze polițistul care intervine în locuința în care are loc agresiunea. La evaluarea riscului în care se află victima violenței domestice, polițistul îi adresează o serie de întrebări, principalele referindu-se la agresor (dacă a încercat să ucidă, dacă a amenințat cu moartea, dacă a vandalizat sau distrus bunuri, dacă a folosit vreo armă sau obiecte pentru rănirea membrilor familiei, dacă este consumator de alcool sau de alte substanțe sau dacă împotriva agresorului a mai fost emis un ordin de protecție). Pe de altă parte, există o secțiune din chestionarul respectiv care se referă și la anturajul dubios al agresorului, astfel încât polițiștii să știe dacă există vreo altă persoană asociată agresorului care poate amenința sau să agreseze victima, completându-se numele acesteia și legătura pe care o are cu agresorul.
În afara răspunsurilor oferite de către victimă, care pot fi sau nu reale, polițistul – în urma constatărilor proprii – descrie starea de fapt din momentul intrării în locuința unde a avut loc agresiunea, iar, la final, victimei i se aduc la cunoștință riscurile la care se expune dacă se opune emiterii unui ordin de protecție provizoriu (valabil cinci zile, interval în care se poate merge în fața instanței de judecată pentru emiterea unui ordin judecătoresc pentru o perioadă îndelungată).
Până anul trecut, singura posibilitate de a se emite un ordin de protecție era de a merge în fața judecătorilor pentru a se solicita acest sprijin. Chiar și așa, potrivit informațiilor prezentate de către șeful IPJ Prahova, Eduard Mirițescu, la o întrunire recentă pe teme de violență în familie, în anul 2016 au fost emise 56 de ordine de protecție, 17 dintre acestea fiind încălcate de către persoanele împotriva cărora fuseseră emise, însă atât numărul ordinelor, cât și cel al încălcărilor acestora a crescut în ultimii doi ani. Eduard Mirițescu a precizat că în anul 2017 au fost instituite 86 de ordine de protecție, dar 36 dintre acestea au fost încălcate, iar în primele 11 luni din 2018 s-au pus în aplicare 102 asemenea decizii judecătorești.