Rodica Paraschiv, deputat PSD Prahova

Țara noastră a ratificat Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului, în care se stabilește că “principiul interesului superior al copilului” este fundamental în orice decizie luată de autoritățile publice sau de organizațiile private.
Copiii crescuți în centre de plasament au rezultate mai slabe din punct de vedere
psihosocial și cognitiv. Impactul asupra IQ-ului este, de asemenea, semnificativ. Banca Mondială și UNICEF, în colaborare cu DGASPC, au efectuat o cercetare în cele 150 de centre de plasament din România.
Față de Europa, România are cea mai mare rată de copii aflați în centre de plasament. Recomandările studiului au fost de dezinstituționalizare treptată. Legea 272/2004 privind protecția și promovarea copilului a fost modificată, în trecut, pentru excluderea copiilor sub vârsta de 36 de luni de la plasarea în centre de tip rezidențial.
Prin propunerea legislativă PLX 458/2018, se propune modificarea Legii 272/2004, în sensul în care plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 7 ani poate fi dispus uneori la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidențial fiind interzis.
Excepția o fac copiii mai mici de 7 ani în situațiile în care prezintă handicapuri grave, cu dependență de îngrijiri în servicii de tip rezidențial specializate. În studiu s-au evidențiat multiplele eforturi de îmbunătățire a sistemului de protecție a copilului din România, atât la nivel legislativ, cât și al practicilor de lucru.
În programul de guvernare, în ceea ce privește protecția copilului, este prevăzută și măsura asigurării unui mediu familial de îngriire pentru toți copiii din instituții, prin continuarea procesului de dezinstituționalizare și asigurarea tranziției către îngrijirea în comunitate. Din punct de vedere financiar, această tranziție este benefică și pentru stat, costurile în centre de plasament rezidențiale fiind semnificativ mai mici.
Din punct de vedere al costurilor aferente, plasarea în centre este de circa 6 ori mai scumpă decât prevenția-asistența socială pentru familia cu risc de abandon și plasamentul copilului în familia extinsă sau substitutivă, de circa 3 ori mai scumpă decât plasamentul cu asistenți maternali și de două ori mai scumpă decât în centrele mici, de tip parental.
În cazul centrelor de plasament, între 33-50% dintre angajați nu au contact efectiv cu copiii, lucrând în domenii conexe: administrativ, contabilitate, resurse umane etc.
La data de 18 septembrie 2018, Comisia pentru Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului din Camera Deputaților a avizat favorabil proiectul legislativ. Această modificare va contribui la eliminarea efectelor ireversibile asupra comportamentului copiilor și a factorilor cuantificabili de dezvoltare.