În Anul Centenarului – altarul sfânt de la Tabla Buţii va fi vegheat, din nou, de „Columna pentru nemurire”

Luiza Rădulescu Pintilie

An de an, pe 6 august- zi rânduită în calendarul credinţei drept marele praznic al Schimbării la Faţă- din 1922 şi până astăzi, neîntrerupându-se decât în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, se desfăşoară în vechea zonă istorică de la Tabla Buţii-Ceraşu slujba de pomenire a ostaşilor cunoscuţi şi necunoscuţi căzuţi în luptele purtate aici în august-octombrie 1916.
Şi dacă evenimentul ce reuneşte, la locul de îngropăciune al eroilor militari ce s-au luptat vitejeşte pentru întregirea României Mari, mii de oameni veniţi din cele patru zări să se roage pentru odihna celor care au plătit cu preţul vieţii libertatea acestui neam şi independenţa pământului strămoşesc, a fost de fiecare dată copleşitor prin emoţia şi înălţarea lui, în acest an al Centenarului se anunţă a fi şi mai măreţ.
Cel puţin aceasta este încredinţarea primarului Dumitru Duca, cel care organizează, de mai bine de 30 de ani, ceremoniile militare şi religioase care transformă, pentru ceasuri bune, platoul de la 1390 de metri înălţime într-un altar de pomenire şi de recunoştinţă, de mândrie naţională şi de regăsire a identităţii, străjuit de o însufleţitoare „Columnă pentru nemurire” –simbolică zidire sufletească şi de conştiinţă a participanţilor de toate vârstele şi de toate rangurile, veniţi din aşezările apropiate şi din judeţe învecinate- Buzău, Braşov, Covasna, dar şi din alte zone ale ţării şi chiar din străinătate.
Oricât de potrivnică a fost vremea, vechiul drum al dacilor, importantă cale comercială ce a legat Muntenia de Transilvania- ce urcă mai bine de 20 de kilometri din centrul comunei Ceraşu spre Vârful lui Crai – s-a umplut de oameni veniţi la pas, călare ori în puternice maşini de teren- singurele care pot răzbi până sus şi, cu siguranţă, la fel va fi şi de această dată. Ploile din ultima vreme au afectat din nou acest drum- cunoscut de localnici drept „Drumul Mare de pe Plai”, dar cu sprijinul Consiliului Judeţean Prahova s-a reuşit refacerea lui astfel încât luni, 6 august, să poată fi străbătut fără temere. Şi cimitirul în care îşi dorm somnul cel veşnic sute de eroi, vegheaţi de un pâlc de brazi falnici – unic prin faptul că lângă oasemintele bravilor ostaşi români se află şi cele ale duşmanilor lor- a fost pregătit cum se cuvine pentru un asemenea înălţător moment. Cu începere de la ora 10,00, pe pământul şi pe cerul de la Tabla Buţii se va scrie o pagină de istorie nouă, cu forţa continuităţii milenare a acestui neam, cu lumina centenară a „visului de aur” al făuririi României Mari şi cu datoria generaţiilor de astăzi de a face ca şi prezentul şi timpul viitor să fie pe măsura gloriei trecutului. Ruga preoţilor, defilarea şi onorul militar în acordurile muzicii de fanfară realizate cu participarea Unităţii Militare Logistice Ploieşti, depunerile de coroane, cuvintele celor care se vor adresa participanţilor vor fi însoţite de un spectaculos survol aviatic al reprezentanţilor Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă „ Braşov. Fără îndoială că prezenţa la ceremoniile de la Tabla Buţii a celor 100 de participanţi la „Marşul Centenarului”, după ce au plecat de la Alba Iulia şi au făcut popas în locuri cu importantă semnificaţie pentru istoria naţională, urmând să ajungă la Mărăşti şi Mărăşeşti spre a-şi încheia traseul istoric la Chişinău, va constitui un moment cu totul aparte al sărbătorii.
Aşa cum plantarea simbolică, în interiorul cimitirului militar, a unui trandafir roşu, purtând în ramurile sale panglica tricoloră, va marca momentul lansării unui inedit proiect, iniţiat de„Şcoala de Flori” şi intitulat mai mult decât sugestiv „Aleea Centenarului- Florile recunoştinţei” prin care 100 de trandafiri roşii, dintr-un soi adaptat zonelor de altitudine, câte unul pentru fiecare dintre anii secolului trecut de la momentul înfăptuirii României Mari, vor fi plantaţi spre a întregi columna neuitării jertfei de sânge a atâtor bravi eroi.
Ca în fiecare an, sunt aşteptaţi la Tabla Buţii miniştri şi parlamentari, preşedinţi ai Consiliilor Judeţene, prefecţi şi primari din cele patru judeţe învecinate, a cărora prezenţă a devenit o tradiţie, români pe care îi unesc iubirea de ţară şi pământul strămoşesc şi care, cu siguranţă, vor vibra deodată cu însufleţirea cântecelor patriotice pe care membrii trupei „Nemuritorii” le vor face să răsune peste văi şi munţi.