Violeta Stoica
Cei mai cunoscuți procurori ai Structurii teritoriale Ploiești a Direcției Naționale Anticorupție – fostul șef al “unității de elită” Lucian Onea și fostul subaltern al acestuia, Mircea Negulescu, cunoscut mai mult după porecla care i-a fost atribuită, „Portocală” – au ajuns din nou în prim-planul atenției publice. Prezența la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a lui Lucian Onea, actualmente simplu procuror la DNA Ploiești, a încins spiritele.
Vestea că împotriva celor doi procurori de la Ploiești a existat propunerea de instituire a măsurii preventive a controlului judiciar a explodat ieri, în jurul prânzului, în toată presa națională și locală, pentru că probabil nimeni nu se aștepta ca – la atât de puțin timp de la revocarea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție – să se ia măsuri preventive pe parcursul urmăririi penale deschise la Parchetul General împotriva celor doi “exponenți de elită” ai secției ploieștene a DNA.
Abia spre seară au apărut informații conform cărora, la ieșirea de la Parchetul General, Lucian Onea a declarat că nu a fost pus sub control judiciar, ci că a fost vorba despre o dezinformare. Însă, luju.ro a lansat, pe surse, știrea unui “sabotaj la procuror”, în sensul că ordonanța de dispunere a controlului judiciar pentru cei doi, dată de procuroarea Elena Iordache ieri dimineață, ar fi fost infirmată de către șefii acesteia.
În cursul zilei de ieri, potrivit unor surse neoficiale, s-a vehiculat ideea că împotriva celor doi procurori– Lucian Gabriel Onea și Mircea Negulescu – s-ar fi luat măsura controlului judiciar. Mai mult decât atât, s-a mai acreditat ideea că fostul șef al DNA Ploiești, Lucian Onea, nu ar mai avea voie să mai lucreze la dosarele pe care le instrumenta în cadrul serviciului teritorial Ploiești al anticorupției. Prin urmare, nici la dosarul în care este acuzat că a produs probe special pentru inducerea în eroare a organelor judiciare, respectiv acela în care s-au depus documente false care să fie folosite împotriva fostului deputat de Prahova Sebastian Ghiță, împotriva căruia se dorea să se adune cu orice chip “probe” că ar fi corupt alegători din Republica Moldova pentru a-l alege pe Victor Ponta președinte al României.
De altfel, dosarul pe care îl au acum în lucru procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost deschis după ce un alt fost deputat de Prahova, Vlad Cosma, a depus o plângere în care a arătat că a fost obligat de Onea și de Negulescu să falsifice niște tabele cu alegători din Republica Moldova, pentru ca acestea să fie depuse la dosarul cauzei demarate împotriva lui Sebastian Ghiță.
În 24 mai, anul acesta, Parchetul General a anunțat oficial, prin intermediul Biroului de Informare și Relații Publice, despre efectuarea actelor de urmărire penală declanșată împotriva lui Negulescu și a lui Onea: „Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție efectuează acte de urmărire penală față de suspecții Negulescu Mircea și Onea Lucian sub aspectul participației improprii, sub forma complicității, la săvârșirea infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare (art. 52 rap. la art. 48 Cod penal rap. la art. 268 alin. 2 Cod penal).
În fapt, procurorii au reținut că, în perioada aprilie – mai 2015, suspecții Negulescu Mircea (la data săvârșirii faptelor procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti) și Onea Lucian (procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti) ar fi determinat o persoană, prin constrângere, să întocmească în fals o sesizare și documente care să susțină cele reclamate în conținutul acesteia. Documentele falsificate au fost expediate Direcţiei Naţionale Anticorupţie- Serviciul Teritorial Ploieşti și folosite drept probe în două dosare, precum şi în susţinerea/motivarea unei cereri de extrădare.
Precizăm că faza de urmărire penală este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.
Acţiunea disciplinară împotriva lui Kovesi, un nou termen la CSM
Tot ieri, Secția pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avut din nou pe ordinea de zi amânarea de pronunțare într-unul dintre 
dosarele trimise spre soluționare de către Inspecția Judiciară privind acțiunile disciplinare exercitate față de Laura Codruța Kovesi.
În acest caz, a fost vorba despre manifestări care aduc atingere onoarei profesionale și prestigiului justiției săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu și nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, respectiv refuzul Laurei Codruța Kovesi de a se prezenta în fața Comisiei parlamentare speciale de anchetă privind alegerile din 2009, mai cunoscută drept “sufrageria lui Oprea”. Inspecția Judiciară a mai reținut, de asemenea, și că fosta șefă a DNA a refuzat să furnizeze informațiile solicitate și să pună la dispoziție documente sau alte mijloace de probă utile activității comisiei parlamentare de anchetă.
Decizia luată de membrii Secției pentru procurori în materie disciplinară a fost de respingere a acțiunii disciplinare declanșată împotriva lui Kovesi, în acest dosar: “Cu unanimitate, respinge excepția invocată de pârâta Laura Codruţa Kovesi, procuror în cadrul DIICOT – BT Sibiu, privind nulitatea acţiunii disciplinare, ca neîntemeiată. Respinge acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei Laura Codruţa Kovesi, procuror în cadrul DIICOT – BT Sibiu, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca neîntemeiată. Cu majoritate, respinge acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei Laura Codruţa Kovesi, procuror în cadrul DIICOT – BT Sibiu, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cu opinie separată, în sensul admiterii acţiunii disciplinare formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei Laura Codruţa Kovesi, procuror în cadrul DIICOT – BT Sibiu, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.
