Violeta Stoica

“Apa curată” de la fântâna din sat, neinfestată cu bacterii și nepoluată cu nitriți și nitrați, sau siguranța pe care o conferă o rețea de alimentare cu apă par a fi departe de realitate în unele localități ale județului Prahova. Potrivit unui raport întocmit de către reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Prahova privind calitatea apei – document întocmit în urma probelor analizate anul trecut – există probleme atât în unele sisteme locale de alimentare cu apă, precum și în fântânile publice care încă mai sunt folosite de către populație în mediul rural.
Ceea ce este mai grav, însă, sunt rezultatele declarate neconforme de către inspectorii Direcției de Sănătate Publică în unități școlare care au sursă proprie de apă. Potrivit monitorizării calității apei distribuite la nivelul unităților de învățământ cu sursă proprie, au fost înregistrate probe cu mai mulți parametri necorespunzători, cum ar fi coliformi fecali și streptococi fecali, nitrați sau, în unele cazuri, amoniu.

În raportul întocmit de Direcția de Sănătate Publică, sursa oficială folosită în acest articol, nu se vorbește în mod direct despre îmbolnăviri ale populației cauzate de consumul de apă din fântâni sau de la robinet în zonele în care s-au depistat probleme, prezentându-se: “Din analiza datelor referitoare la calitatea apei furnizate pentru consum uman rezultă că acestea nu corelează perfect cu cele referitoare la morbiditatea prin boli posibil asociate consumului de apă”. Există, însă, “boli posibil asociate consumului de apă”, ceea ce înseamnă că – potrivit situației oficiale – în cursul anului trecut, în județul Prahova, au existat 1001 îmbolnăviri de boală diareică acută posibil cauzate de apă, alte trei – de dizenterie, șase – de hepatită A, la capitolul “altele” (fiind specificate intoxicațiile acute cu nitrați, meningite, encefalite, conjunctivite, giardioză, dizenterie amibiană etc.) fiind înregistrate oficial 542 de cazuri de îmbolnăviri posibil asociate consumului de apă.

Chiar şi în sistemul centralizat există probleme de potabilitate

E.coli, clostridium perfringens, enterococi, cloruri și fier peste limitele admise, nitrați au generat avertismente pentru operatorii serviciilor de alimentare cu apă, pentru autoritățile locale și pentru populație.
“În cursul anului 2017, DSPJ Prahova a impus restricții si interdicții de utilizare a apei în scop de consum uman în zonele de aprovizionare în care s-au înregistrat neconformități la calitatea apei potabile și a impus informarea de către operatorii de apă și autoritățile locale a consumatorilor din zonele afectate asupra măsurilor preventive de protecție a sănătății populației ce se impuneau pentru fiecare caz în parte. Situații deosebite s-au înregistrat mai frecvent la nivelul următoarelor localități/stații/zone de aprovizionare cu apă potabilă în sistem centralizat: Ariceștii Rahtivani, Ghighiu, Berceni, Cerașu (Slon), Cosminele de Sus, Drajna, Gorgota, Izvoarele (Cernești, Homorâciu, Malu Vânăt), Păcureți, Matița, Plopu (Gâlmeea), Secăria, Talea, Valea Doftanei, Azuga (Colonie), Bușteni (neconformități frecvente la parametrii bacteriologici); Izvoarele, Secăria, Telega, Valea Doftanei (Trăisteni 1), Azuga, Breaza (Nistorești), Bușteni (Zamora), Slănic (Groșani), Drajna de Jos (neconformități la parametrul Clostridium perfringens) (…); la nivelul zonelor de aprovizionare cu apă potabilă din Fântânele, Vadu-Săpat, Ceptura de Jos au fost înregistrate neconformități pentru parametrul ”nitrați” în unele surse de apă folosite și la punctele de consum)”.
În zonele preponderent agricole, cum sunt localitățile Balta Doamnei, Berceni, Ciorani, Cocorăștii Colţ, Drăgănești, Gorgota, Poienarii Burchii, Puchenii Mari, Tinosu, au fost înregistrate depășiri ale concentrației maxime admise pentru parametrul amoniac, potrivit aceleiași surse.

Fântânile, o sursă de bacterii

3-fantanaCalitate necorespunzătoare a apei din surse externe sistemelor de alimentare centralizate se întâlnește – conform raportului întocmit de Direcția de Sănătate Publică Prahova în urma analizelor efectuate în cursul anului trecut – în majoritatea fântânilor din județul Prahova. Astfel, dintre cele 318 probe bacteriologice prelevate, în 297 dintre cazuri au fost identificate neconformități din punct de vedere al prezenței bacteriilor în apa destinată consumului, puțin mai bune fiind rezultatele din punctul de vedere al compoziției fizico-chimice. Prin urmare, în “doar” 80 de probe dintre cele 317 prelevate s-au evidențiat depășiri ale concentrațiilor admise prin lege la diferiți compuși chimici.
În majoritatea cazurilor, parametrii necorespunzători au fost la coliformi și streptococi fecali, dar apar și cazuri de depășiri la cantitatea de nitrați din fântânile publice.
O concluzie simplă ar fi că – oricât ar fi de “bună” și de rece – este de evitat ca apa de la fântânile publice să fie băută direct de la sursă, fără să fie fiartă, având în vedere că, procentual, 59,37% dintre probele analizate anul trecut erau necorespunzătoare.

Situaţie dificilă în unele unităţi şcolare

În urma monitorizărilor de control efectuate în anul 2017 de către colectivul Igiena Școlară din cadrul Direcției de Sănătate Publică Prahova, s-au găsit situații problematice în privința bacteriilor din apă în unele școli cu sursă proprie. În unități școlare precum Școala Gimnazială nr. 1 Vărbilău, Școala nr. 2 din aceeași comună, Școala Gimnazială Nistorești – Breaza, Grădinița Nistorești – Breaza, Grădinița Odăi – Puchenii Mari, Grădinița Vistieru – Șotrile, Școala Gimnazială Salcia, Școala Gimnazială Parepa – Colceag, grădinițele Mireșu Mare și Tisa din comuna Sângeru au avut – în urma analizelor efectuate de DSP Prahova – apă infestată cu streptococi fecali și cu coliformi fecali (E.coli).
În urma verificărilor efectuate, DSP Prahova a impus măsuri de remediere cum ar fi salubrizarea zonei din jurul surselor locale de apă, asigurarea de perimetre de protecție pentru aceste surse, amplasarea și amenajarea corespunzătoare a acestora, asanarea și dezinfecția periodică și ori de câte ori este nevoie a fântânilor, semnalizarea cu mesaje care să indice că apa din sursele respective este nepotabilă sau nu este verificată sanitar și interzicerea consumului de apă din acestea.

Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică au dedicat un întreg capitol efectelor pe care poluarea apei le poate avea asupra sănătății oamenilor care consumă apa provenită din surse neverificate. “Prezența unor substanțe străine de compoziția apei sau valorile anormale ale unor constituenți obișnuiți ai apei (macro și microelemente) pot favoriza sau genera unele afecțiuni acute sau cronice, tulburări de metabolism, intoxicații etc. De asemenea, apa este o cale de transmitere a bolilor infecțioase microbiene, virale și parazitare. (…) Poluarea cu nitrați/nitriți a apei folosite pentru consum uman prezintă un risc toxic major, în special pentru populația la risc (sugari și copii mici până la 3 ani), (…) putându-se materializa prin apariția de cazuri de methemoglobinemie acută infantilă (“boala albastră” manifestată prin cianozarea feței și buzelor, tulburări respiratorii, gastrointestinale) și deces. (…) Adulții sunt afectați în cazul consumului timp îndelungat al apei poluate cu nitriți/nitrați prin apariția așa numitei “boli a apei” (cefalee, greață, diaree etc.). Riscul major de apariție a intoxicației cu nitriți/nitrați este în mediul rural, acolo unde aprovizionarea cu apă se face prin instalații locale insuficient protejate din punct de vedere sanitar. (…) Un loc important îl ocupă patologia infecțioasă, prin apă putând fi transmise o multitudine de boli bacteriene (febră tifoidă, febrele paratifoide, dizenteria bacilară, holera, enterocolitele de diverse etiologii, leptospiroza, tularemia, bruceloza, antraxul, tuberculoza), virale (poliomielita, hepatita virală A, paralizii, meningite, boli respiratorii și sindroame gastro-intestinale, encefalite, miocardite, conjunctivite, toate având ca agenți etiologici diverse tipuri de enterovirusuri, keratite și tumori etc.) și parazitoze (cryptosporidioza, giardioza, dizenteria amibiană, ascaridioza, tricocefaloza, echinococoza etc)”.
De menționat că informațiile publicate în acest articol au la bază datele aferente anului 2017, furnizate de către Direcția de Sănătate Publică Prahova.