Utilizarea greşită a verbelor se află în topul capcanelor gramaticale pe care foarte mulţi dintre români nu ştiu să le evite. Abaterile de la normă, spun lingviştii, apar atât în exprimarea orală, cât şi în cea scrisă. Cele mai multe dintre greşeli pornesc de la încadrarea greşită a verbelor în cele patru conjugări. Profesorul vasluian Teodor Pracsiu a făcut un top al celor mai frecvente greşeli întâlnite, prezentat de AMPRESS, care preia articolul publicat de adev.ro/nn5nk5.
* Utilizare greşită a verbului a voi. Exemplu: Eu vroiam altceva. Corect este: Eu voiam altceva. La baza acestei erori stă un aşa-numit hibrid lingvistic, creat prin contopirea verbelor „a voi“ şi „a vrea“.
* Utilizare greşită a verbului a crea. Exemple: Boala îmi crează neplăceri. Corect este: Boala îmi
creează neplăceri; Noi creem obiecte de artă. Corect este: Noi creăm obiecte de artă. În acest caz, precizează profesorul Pracsiu, este vorba despre folosirea eronată a verbului la indicativ prezent.
* Utilizare greşită a verbului a merita. Exemplu: Nu se merită să cumpărăm mere. Corect este: Nu merită să cumpărăm mere. „De această dată, avem de-a face cu un reflexiv parazitar, în condiţiile în care verbul a merita nu poate fi folosit decât la diateza activă, niciodată la cea reflexivă”, explică Teodor Pracsiu.
* Utilizare greşită a verbului a râde. Exemplu: Vecinul se râde de mine. Corect este: Vecinul râde de mine. Şi în acest caz greşeala apare de la folosirea incorectă a diatezei reflexive, în loc de cea activă.
* Utilizare greşită a verbului a trebui. Exemplu: Noi trebuim să învăţăm. Corect este: Noi trebuie să învăţăm. În cazul de faţă, se conjugă un impersonal abstract, ceea ce este nepermis.
* Utilizare greşită a verbului a aşeza (aspect valabil doar la scriere). Exemplu: Clientul se aşează pe scaun. Corect este: Clientul se aşază pe scaun. Este rezultatul unei devieri fonetice, adică se confundă pronunţia, care este într-adevăr aşează, cu modul de scriere. Aceeaşi greşeală este întâlnită şi în cazul verbului „a înşela“. Exemplu: Prietenul meu îşi înşeală soţia. Corect este: Prietenul meu îşi înşală soţia.
* Utilizare greşită a verbului a înfige. Exemplu: Cuţitul se înfinge în pepene. Corect este: Cuţitul se înfige în pepene.
* Utilizare greşită a verbului – culmea! – a greşi. Exemplu: Doamna profesoară, Costel mă greşeşte! Corect este: Doamna profesoară, Costel mă face să greşesc! sau: Doamna profesoară, am greşit din cauza lui Costel!
* Utilizarea greşită a verbului a fi. Una dintre cele mai frecvente greşeli este confuzia dintre „fi” şi „fii”. Se scrie cu doi i numai la imperativ afirmativ (fii!), conjunctiv prezent (să fii, să nu fii) şi în cazul formei „populare” a timpului viitor – adică o să fii. În toate celelalte situaţii se scrie cu un singur i: a fi, nu fi, aş fi, voi fi etc.
* Utilizarea greşită a verbului a plăcea. Tot foarte întâlnită este şi utilizarea lui „place“ în loc de „plăcea“. Corect este „a plăcea“ – şi aceeaşi regulă se aplică şi la alte verbe de conjugarea a II-a, adică verbele care se termină în ea: „a părea“, „a tăcea“ etc. „Chiar mai nocivă pentru limba română este utilizarea pe scară largă de către tineri a expresiilor verbale de argou: «Tipul ăla e naşpa» sau «Tipul ăla face nasoale»”, a subliniat profesorul Teodor Pracsiu.
