Nicoleta Dumitrescu
Dacă mai era nevoie de o confirmare a efectelor schimbărilor climatice, aceasta a venit din…câmp. A început deja campania de recoltare, specialiştii în agricultură, inclusiv ministrul Petre Daea, susţinând că este vorba despre o premieră, niciodată recoltarea – cel puţin a grâului – nefiind făcută atât de devreme ca anul acesta. Situaţia este valabilă inclusiv la nivelul judeţului Prahova, recoltarea rapiţei şi a grâului fiind făcută concomitent deşi, de regulă, rapiţa era prima care era ridicată de pe câmp. Directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Prahova, Mita Enache, ne-a declarat că, în cazul rapiţei, recoltarea a început mai devreme cu o lună, situaţie care nu a mai fost întâlnită până acum, de asemenea şi în cazul orzului combinele intrând mult mai devreme la secerat. În condiţiile în care a fost o primăvară atipică, iar vara a venit brusc, cu valori ridicate, temperaturile au influenţat şi culturile din câmp, situaţie ce va face, aşa cum se anticipează, ca producţiile să fie ceva mai mici în comparaţie cu anii trecuţi.
Cu o bogată experienţă în domeniul agriculturii, în activitatea de producţie, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Prahova, Mita Enache, susţine că o vară ca aceasta nu a mai întâlnit. „Pentru grâu, niciodată nu se intra la recoltat până la data de 1 iulie. Anul trecut, de pildă, pe data de 30 iunie a început recoltarea rapiţei, iar la grâu – pe 15 iulie. De asemenea, anul acesta, pe data de 21 iunie, de pildă, se recoltau, concomitent, atât rapiţa, cât şi grâul. Practic, la rapiţă, recoltarea se face mai devreme cu o lună. Este o premieră 
acest lucru. Şi la orz recoltarea a început mai devreme, fiind aproape de finalizare. De regulă, ordinea recoltării, la începutul lunii iulie, cu ceva pauze între fiecare cultură, era următoarea: orz, rapiţă, grâu. În urmă cu vreo 20 de ani, acest calendar era respectat. Dar, încet-încet, pauzele care erau de regulă între campaniile de recoltare pentru fiecare cultură s-au restrâns”, ne-a declarat aceasta. Practic, susţine interlocutoarea noastră, schimbarea calendarului etapelor specifice domeniului agriculturii reprezintă, de fapt, efectele negative ale schimbărilor climatice. „Anul acesta, cel puţin din punctul de vedere al temperaturilor, a fost unul atipic, după o primăvară capricioasă temperaturile evoluând foarte repede, ceea ce a făcut ca plantele să ajungă foarte repede la maturitate şi să fie bune de recoltat. Or, acest lucru nu reprezintă altceva decât efectele negative ale schimbărilor climatice”, ne-a mai menţionat directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Prahova.
La nivelul judeţului, grâul a fost cultivat pe o suprafaţă de peste 34.000 de hectare, rapiţa- peste 14.000 de hectare, ovăz – 188 de hectare, orz – 2.644 de hectare, orzoaică de toamnă – peste 1000 de hectare, orzoaică de primăvară – aproape 300 de hectare, secară – 5 hectare, triticale – 256 de hectare. Cele mai mari suprafeţe cultivate cu grâu sunt la Ciorani (2000 de hectare), la Drăgăneşti (1.800 de hectare), pe listă mai fiind localităţile Sălciile, Fulga, Albeşti, Colceag. Cele mai mari suprafeţe care au fost cultivate cu rapiţă au fost la Colceag (1.400 de hectare), Drăgăneşti (1.200 ha), Ciorani, Sălciile, iar la porumb, cele mai mari suprafeţe au fost cultivate la Drăgăneşti şi Dumbrava – câte 2000 de hectare, urmate de localităţile Albeşti, Fulga, Târgşoru Vechi.
Peste două – trei săptămâni, s-ar putea ca recoltarea la grâu şi la rapiţă să fie gata, dar se estimează că, din cauza faptului că s-au ridicat mai devreme de pe câmp, producţiile să fie ceva mai mici faţă de anii trecuţi, dar acest lucru se va vedea numai la finalizarea campaniei de recoltare.
Până în momentul de faţă, nu se poate spune dacă sunt şi anumite culturi calamitate, din cauza vremii nefavorabile sau a lipsei precipitaţiilor. Sunt însă ceva probleme în ceea ce priveşte culturile de porumb şi floarea- soarelui, în sensul că, în anumite zone, plantele nu au răsărit în totalitate sau, după ce au răsărit, s-au confruntat fie cu temperaturi mari, fie cu lipsa precipitaţiilor. În acest sens a fost dată ca exemplu cultura de porumb din zona Albeşti, unde pe aceeaşi suprafaţă de teren unele plante sunt de 50 de cm, în timp ce altele abia au început să răsară, după ultimele ploi.
