Tribunalul Bucureşti a făcut ferfeniţă „probele” dintr-un dosar al DNA Ploieşti

V. Stoica

Un dosar penal al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești a fost făcut ferfeniță de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București, instanța stabilind o serie de măsuri care determină, la propriu, desființarea tuturor “chinurilor facerii” puse în practică de către “unitatea de elită” a DNA.
Practic, dosarul Ancuței Anda Macovei – fost director al Direcției Tehnologia Informației, Comunicații și Statistică Vamală din cadrul Autorității Naționale a Vămilor – trimisă în judecată în luna noiembrie a anului trecut la Tribunalul București, pentru presupuse infracțiuni de corupție, a fost anulat de către magistrații din Capitală, care au solicitat procurorului să precizeze dacă mai menține dispoziția de trimitere în judecată sau dacă solicită restituirea cauzei la DNA.
Luni, 7 mai, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București a constatat „neregularitatea rechizitoriului nr. 115/P/2017 din 27.11.2017 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti”. Mai mult decât atât, magistratul a decis anularea “ordonanţelor de efectuare în continuare a urmăririi penale, de punere în mişcare a acţiunii penale şi de schimbare de încadrare juridică, precum şi procesele-verbale de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect şi inculpat” și, prin urmare, a exclus de la dosarul cauzei declaraţiile date de Ancuța Anda Macovei în calitate de suspect şi inculpat.

La sfârșitul lunii noiembrie 2017, procurorii DNA anunțau trimiterea în judecată a Ancuței Anda Macovei, “la data faptei director al Direcției Tehnologia Informației, Comunicații și Statistică Vamală din cadrul Autorității Naționale a Vămilor (…) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată”. În rechizitoriul pe care l-au trimis la instanța din Capitală, procurorii DNA Ploiești reținuseră că „în anul 2010, în calitate de director al Direcției Tehnologia Informației, Comunicații și Statistică Vamală din cadrul Autorității Naționale a Vămilor, inculpata Macovei Ancuța Anda a pretins, pentru sine și pentru o altă persoană din conducerea instituției, de la reprezentanții a două societăți comerciale, un procentaj de 25% din valoarea unor contracte de mentenanță software pentru ca, în schimb, să organizeze procedura de licitație astfel încât să fie câștigată de o asociere din care făceau parte și cele două firme, să asigure buna derulare a contractelor și efectuarea plăților aferente”. Procurorii de la DNA Ploiești mai spuneau, la data trimiterii dosarului în judecată, că “din suma cerută, inculpata Macovei Ancuța Anda a primit, în perioada 2010 – 2014, pentru sine și pentru cealaltă persoană, suma totală de 1.054.721 euro (care include și contravaloarea unei deplasări în SUA și alte bunuri materiale de valoare). În același context, inculpata a mai primit alte 14 bunuri materiale evaluate la 4.300 euro și 22.502 lei”.
Procurorii au mai dispus și măsuri asigurătorii, cum ar fi instituirea sechestrului “asupra mai multor bunuri mobile și imobile deținute de inculpata Macovei Ancuța Anda, respectiv, asupra sumelor de bani existente în conturile bancare deschise pe numele aceleiași inculpate, până la concurența sumelor de 1.054.721 euro, respectiv 4.300 euro și 22.502 lei ce reprezintă contravaloarea bunurilor materiale primite în contextul de mai sus”.

• Unitatea de elită, pusă la zid de către instanţe

Decizia de luni de la instanța din Capitală nu este singura de acest fel din ultima perioadă. Este lesne de observat că, în ultimele luni, judecătorii au concluzionat în mai multe dosare penale – la instanțele de fond – că persoanele trimise în judecată de procurorii de la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești nu se făceau vinovate de săvârșirea faptelor penale de care erau acuzate, fie “fapta” nu era prevăzută de legea penală.
Așa că se vede treaba că “dosarele-bombă” cu care Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești a ieșit la rampă în fața opiniei publice ani la rând au început să fâsâie, în fața instanțelor care au primit cauzele spre judecare. Completele de judecată au urmărit cu foarte mare atenție probele din dosare, bazate deseori pe “suspiciuni rezonabile”, ajungând – în prea multe cazuri pentru a nu fi un semnal de alarmă – la concluzia că inculpații trebuie să fie achitați. Și, așa cum este cazul prezentat mai sus, nici măcar nu s-a dat verde pentru începerea propriu-zisă a procesului penal.