Fl. Tănăsescu
Cea mai importantă lecție pe care am învățat-o a fost nu la școala generală, nu la liceu și nici în facultate, ci ieri, în Parcul “Constantin Stere ” din Bucov, de Ziua Internațională a Muncii. Adică, de 1 Mai. Printre sfârâit de grătare. Ne apropiem de un megieș care se pregătea să pună la perpelit micii și facem imprudența de a-l întreba a câta zi de grătar este…
– Dragul meu, am venit aici și duminică, și ieri, dar micii au cel mai bun gust de 1 Mai.
– Adică, pe 29 și 30 aprilie a fost un fel de antrenament cu publicul ?, vine replica noastră.
– Nu știu ce vrei să spui (se vede că omul nu prea-i dus pe stadion –n.n.), dar și fumul miroase altfel. Nu simți ?
– Ba daaaa !, zicem și noi, ca să nu părem căzuți din Lună taman de 1 Mai.
Și așa ajungem la chestii mai domestice, care frământă pe mulți dintre noi. În mod deosebit, pe un acordeonist din Verbila care ni se adresează cu apelativul “Patroane !” și ne face, evident, o cântare: „Am vreo trei neveste/ Una este la Urlați/ Face copii cocoșați/ Alta este la Sinaia/ Mă pune să frec tigaia/ Iar a treia la Galați/ Mi-a făcut tot cocoşați”.
Amărâtă viață mai are și omul ăsta, zău!
Ieri – ca de altfel de multă vreme – nu mai erau trandafiri la Bucov, dar erau – tot de ceva timp, cu astfel de ocazii – grătare. Și o fi înflorit el, socul, dar mirosea a carne friptă ca la balmuc. Prin ceață, zărim câte-o cunoștință, dar ce să discuți într-o astfel de atmosferă ? Vorbele nu își au rostul, câtă vreme, nu-i așa, „mâncarea e fudulie, băutura-i temelie”. Iar în zona liberă de muncă – Parcul Bucov – un pahar de bere la 0, 4 litri costă patru lei, un mic – 2, 50 lei.
Dar, de ce să ne pierdem noi în astfel de amănunte derizorii, când, departe de grătarele dezlănțuite, o cucoană/domnișoară face opinie separată de vulg și, întinsă pe un șezlong, citește ! Prima dată am crezut că dă like-uri pe Facebook, dar amarnic ne-am înșelat: madmoazela citea o carte ! Și, cum stă bine unei intelectuale, refuză să fie fotografiată. Dar, noi tot îi aruncăm o ocheadă – cărții, să nu confundăm lucrurile! – și vedem că pe copertă scria “Amantul doamnei Chaterlley”. Iar cartea era ținută, într-adevăr, corect, nu cu susu-n jos…
Așadar, nimic nu e întâmplător pe lume și, mai ales, la Bucov; bietul, lăutar are copii cocoșați și la Galațí și la Urlați, femeia, altfel trecută de 40 de ani citește – sau recitește ? – despre amanți. Noi i-am fi recomandat “Alegere de stareță”, dar gusturile nu se discută.
– Mai mult muștar, vă rog ! Încă o linguriță. Tanțo, tu câți mici vrei ?
– Trei, se aude glasul Tanței, care nu catadicsește să se întoarcă de pe pătura întisă pe iarba verde de la Bucov. Fiindcă, da, ieri a fost zi liberă și pentru cele care au serviciu, și pentru casnice.
Iar peste toată atmosefera asta în care uniți în cuget și simțiri, prahovenii au marcat 1 Mai muncitoresc, plana, în afară de fumul grătarelor, tânguitul lăutarului din Verbila.
Păulești, Parcul de distracții. Aceeași zi sărbătorească, altă atmosferă. Zici că ești în stațiune, la tratament. E drept, poliția locală te avertizează încă dinainte de a intra în pădure că n-ai voi să faci focul, iar noi garantăm că nici nu fumăm.
Tiroliana și poneii pe care sunt plimbați copiii sunt câteva dintre semnele de viață pe care le prindem cât am stat pe-acolo, la umbră de codru des. Și ne gândim că tot acolo se putea citi mai în liniște, nu printre lăutari, orice carte. Inclusiv: “ Iarba verde de acasă”.
Ieri, a fost 1 Mai. A fost ultima zi din minivacanța de care s-au bucurat bugetarii și -pe sărite – cei care au lucrat. Astăzi au început “Chinurile lui Georghe Doja”: s-a întors lumea la muncă. Unii cu capul mare de-atâta băutură, alții – cu mintea vraiște de-atâta citit.
Lăutarul a tuns-o fie la Urlați, fie la Galați. Sau, de ce nu ?, „la Sinaia, să frece tigaia”.
Cum freacă unii menta la serviciu, nu ?
