V. Stoica
Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Prahova a transmis în teritoriul județului informații referitoare la adoptarea unor măsuri pentru prevenirea apariției îmbolnăvirilor cu pestă porcină africană. Semnalarea, în județul Satu Mare, a primului focar de pestă porcină africană a pus pe jar autoritățile sanitare veterinare din România, având în vedere că această boală cauzată de un virus nu are tratament și nici nu există un vaccin pentru prevenirea apariției acesteia.
În Prahova, conform statisticilor Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, există șase exploatații comerciale de porci, cu circa 50.000 de capete. Pe de altă parte, alte zeci de mii de capete de porcine sunt crescute în gospodării/exploatații nonprofesionale ale populației aflate pe teritoriul întregului județ. Pe de altă parte, inclusiv pe fondurile de vânătoare trebuie să fie luate măsuri privind pesta porcină africană, pentru a împiedica eventuala transmitere a virusului care provoacă această boală de la mistreți la animalele crescute în gospodărie.
Conform Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, oamenii nu se pot infecta cu virusul pestei porcine africane, însă acesta face ravagii în rândul suinelor, mai ales că nu există un vaccin împotriva acestei boli. Singurele metode de a ține boala departe sunt igiena alimentară și a exploatațiilor, ținerea sub control a mișcării porcinelor, precum și măsurile de control aplicate de autoritățile specializate.
Potrivit ANSVSA, virusul se poate transmite prin contact direct între animalele sănătoase şi cele bolnave sau indirect, prin hrănirea porcilor cu resturi de la bucătărie, când originea cărnii de porc folosită la gătit nu este cunoscută; obiecte sau adăposturi infectate; toate secreţiile, excreţiile, fluidele, ţesuturile provenite de la animalele infectate, bolnave şi moarte.
Pe de altă parte, și responsabilii fondurilor de vânătoare au obligația să anunțe medicului veterinar oficial depistarea pe fondul de vânătoare a mistreților morți sau bolnavi. Vânătorii care vor duce acasă carcasele de porci mistreți au obligația să nu înstrăineze carnea și să nu administreze în hrana porcilor din gospodărie resturi provenite de la porcii mistreți vânați.
Vânătorii sunt obligați să prezinte pentru examenul clinic și pentru prelevarea de probe toți mistreții împușcați și să păstreze vânatul în centrul de colectare vânat, până la aflarea rezultatului examenului de laborator.
Printre recomandările pentru populație pentru prevenirea apariției bolii se află creșterea porcilor doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu alți porci. Animalele nu trebuie hrănite cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie, iar dacă există vânători în familie care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu se dă spre consum porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne de mistreț.
În cazul în care prahovenii observă semne de boală la porcii pe care îi cresc în gospodărie, precum temperatură foarte ridicată (40,5 – 42OC) şi stare febrilă; roşeaţă sau învineţire a pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului şi pieptului; lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers; vomă, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi, dar și în cazul în care porcii bolnavi au murit relativ repede de la apariția primelor semne, trebuie apelat de urgență la medicul veterinar sau la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Prahova.
Toate animalele suspecte trebuie ucise şi distruse, conform legislaţiei în vigoare, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat la preţul de piaţă al animalelor, însă doar dacă acestea sunt înregistrate și identificate în registrul național.
