Nicoleta Dumitrescu

Un recent studiu, dat publicităţii de către Eurostat, a concluzionat că, în 2015, România a fost una dintre cele mai nepopulare ţări la capitolul turism. Nimic nou sub soare! Numai că nu este o noutate informaţia că, în ciuda faptului că România beneficiază de toate darurile pe care le poate oferi un cadru natural – şi amintim aici doar câteva: munte, mare, Deltă – în ultimii zeci de ani nu s-a mişcat mai nimic astfel încât străinii să-şi facă un obicei în a-şi petrece timpul liber la noi în ţară.
Cu toate acestea, dacă este să o luăm tot statistic, nu e an în care – şi asta s-a văzut inclusiv în 2017 –fie de Paşte, fie de 1 Mai, drumurile care duc către Litoral sau către Valea Prahovei să nu fie aproape sufocate de maşinile care circulă bară la bară. Cât priveşte preţurile, evident, acestea sunt la concurenţă cu cele de peste hotare, costurile mult prea piperate – care nu deranjează însă pe cei care au bani – ducând la situaţia în care românii preferă să-şi petreacă minivacanţele sau concediile în alte ţări.
Revenind la concluziile Eurostat: cu siguranţă nu e singura dată când România se regăseşte într-o asemenea nedorită clasare. Dar, s-a auzit, în ultimii ani, dinspre Guvern, despre vreo strategie care să aibă ca rezultate punerea în valoarea a locurilor pitoreşti din această ţară? Nimic concret! Ba, dacă este să dăm timpul în urmă, pe vremea când era ministreasă Elena Udrea, bătălia mare era pe celebra frunză – pe post de logo pentru atragerea turiştilor în România – îndelung contestată pe motiv de suspiciuni de plagiat, sau pe pârtiile de schi „plantate” în zone unde natura nu era prea darnică, nici măcar iarna, cu zăpada necesară să te dai cu sania.
În alte state, şi nu sunt chiar puţine, cei care au înţeles că turismul este, cu adevărat, o mină de aur care nu se poate închide niciodată, au ştiut să-şi atragă turiştii până şi cu câteva pietre inedit puse în valoare pentru că amintesc de vechi vestigii sau civilizaţii de mult apuse.
Şi pentru că reclama este sufletul comerţului, toţi cei care ştiu că turismul înseamnă, de fapt, bani, şi este vorba tot despre străini, sunt conştienţi şi de faptul că, în timpul vacanţelor, nu e cazul să măreşti tarifele, ci să le reduci, pentru a se crea senzaţia de bun–venit, nu doar de bani luaţi în orice condiţii.
Acum, cei veniţi la guvernare s-au gândit să înfiinţeze un minister numai pentru turism. Însă, de la începutul acestui an, s-a auzit de vreo idee pentru a-i atrage pe străini să-şi petreacă vacanţele în România? Nimic!
Pe de altă parte, nu s-a mişcat nimic astfel încât elevii să poată merge în vacanţă în tabere, aşa cum mergeau pe vremuri părinţii lor, fiind cazaţi în celebrele căsuţe de la Costineşti sau de la munte. Acum, în cele mai multe dintre cazuri, s-a ales praful de aceste amenajări, rămase doar amintiri imortalizate în vechile fotografii alb-negru. Ce vremuri!
Una peste alta, dacă aceia care sunt puşi în posturi cheie pentru a mişca lucrurile vor bate pasul pe loc şi nu vor încerca să resusciteze turismul care, de departe, constituie un dar al naturii, atunci România riscă să rămână, în continuare, o ţară nepopulară pentru cei care iubesc natura. Deşi România are ce să ofere!