Prof. dr. Al. I. Bădulescu

Astăzi, se împlinesc 30 de ani de la trecerea fulgerătoare în lumea cea veșnică a eminentului compozitor, dirijor și folclorist FLORIN COMIȘEL, artist emerit.
A văzut lumina zilei în Ploiești, în ziua de 30 aprilie 1922, într-o familie de intelectuali – tatăl său, Gheorghe
Comișel, fiind un binecunoscut institutor, dirijor și profesor de muzică. Studiile muzicale începute în anii copilăriei în casa părintească au continuat, între anii 1939 – 1948, la Conservatorul de Muzică din București, unde a beneficiat de îndrumarea vestiților maeștri Faust Nicolescu, Marțian Negrea, Mihail Andricu, Constantin Brăiloiu, Vasile Popovici, Ștefan Popescu ș.a. Încă din timpul studiilor muzicale universitare, viitorul muzician devine cercetător științific la Arhiva de folclor a Societății Compozitorilor Români și apoi la Institutul de Folclor din București.
Începând din anul 1948 și până în 1978, ilustrul muzician Florin Comișel îndeplinește funcții de dirijor și folclorist la diverse ansambluri și instituții artistice din Capitală, printre care, în perioada 1957 – 1978, la prestigiosul ansamblu Rapsodia Română. În muzica românească din veacul al XX-lea, Florin Comișel se afirmă constant în domeniile creației muzicale, cercetării științifice a folclorului muzical și artei interpretative. Înzestrat cu un excelent talent, în cei aproape 40 de ani de rodnică și prestigioasă activitate de creație muzicală Florin Comișel s-a impus în toate genurile muzicale, de la lied și până la creația simfonică, vocal-simfonică și de teatru (operetă) îmbogățind patrimoniul muzicii românești prin importante opus-uri ce fac parte din repertoriul unor valoroase ansambluri profesioniste și de amatori.
În domeniul muzicii de teatru, compozitorul a scris 16 lucrări – fiind apreciat printre ctitorii creației de operetă din secolul al XX-lea. De un real succes s-au bucurat pe scenele țării operetele: Izbânda vieții (1947), Culegătorii de stele (1954), Soarele Londrei (1972), Leonard (1972), Adâncile iubiri (1977), Răspântia (1974), Urmașii Meșterului Manole (1980), Fata moșului cea harnică (1982) ș.a. Pentru ansamblurile artistice din județul natal, compozitorul a scris 8 lucrări din acest popular gen muzical, printre care: Bob de aur, Trebuie să mă-nsor, Noapte de mai, Toamna bucuriilor, Într-un bazar sentimental, Drumu-i lung, Povestea scurtă, Cu cine am onoarea și Toamna se numără bobocii (ultimele trei lucrări au fost realizate împreună cu dirijorul și profesorul Leonida Brezeanu). În domeniul muzicii corale, au devenit adevărate șlagăre: Codrule, frunză galbină, Cine bate potecuța, Măi Bădiță, ce-ai cu mine?, În țara mea, Cântecul Unirii, Acest pământ e patria iubită, Prispa casei părintești etc.
De un real succes s-au bucurat piesele scrise pentru formațiile corale de la Uzina 1 Mai (Coline către soare), Combinatul Petrochimic Brazi (Beteală de argint), Corala „Paul Constantinescu” a Palatului Culturii (Aprig dor de viață – versuri Corneliu Șerban). În domeniul artei interpretative a întreprins numeroase turnee în țară și străinătate, pretutindeni publicul remarcând performanțele artistice, cu deosebire ale Ansamblului Rapsodia Română.
Pentru întreaga sa activitate de creație și de conducere artistică a fost distins cu importante premii din partea Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, cu ordine și medalii ale statului român, iar în anul 1967 cu titlul de artist emerit.
Începând din 27 ianuarie 1977 și până la trecerea fulgerătoare în lumea cea veșnică a îndeplinit funcția de președinte al Cenaclului „Paul Constantinescu” din Ploiești. În semn de omagiu pentru ampla și prestigioasa sa activitate, corurile culturale ale județului natal a inițiat Festivalul coral interjudețean, ce i-a purtat numele (până în luna mai 1997).
În acest context se înscrie și așezarea unei plăci memoriale, în ziua de 25 mai 1977, pe casa părintească din Ploiești, str Ana Ipătescu, eveniment onorat de o delegație numeroasă a UCMR. Cu prilejul comemorării a 30 de ani de la trecerea sa în eternitate, Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” și Cenaclul muzical organizează astăzi o manifestare omagială, la care vor evoca viața și opera marelui artist: prof dr. Al. I. Bădulescu, prof. dr. Irina Dragnea-
Comișel, eminentul compozitor Constantin Arvinte, profesorii și dirijorii Leonida Brezeanu și Corneliu Irimia, reprezentanți ai postului ROMÂNIA Muzical etc.
Vor fi audiate pagini de referință din creația nemuritorului compozitor aflate în Fonoteca de aur a Radiodifuziunii Române.