Oraşele cu care municipiul Câmpina are legături mai strânse nu depăşesc arealul Peninsulei Balcanice. După cele două înfrăţiri cu localităţile Silivri (Turcia) şi Kumanovo (Macedonia), din ţări ale căror popoare nu fac parte din străbuna noastră gintă latină, edilii câmpineni consideră că a sosit vremea stabilirii unor relaţii de frăţietate cu cei care ne sunt chiar fraţi de sânge şi de neam, de peste Prut, cu locuitorii unui oraş din Basarabia populat în mod covârşitor de români. Ideea a prins contur în iulie 2013, atunci când o delegaţie a Asociaţiei “Cultul Eroilor” – Filiala Câmpina condusă de col. (rez) Marian Dulă a efectuat o vizită în Republica Moldova. Cu acest prilej, câmpinenii au ajuns şi în oraşul Cimişlia, capitala raionului cu acelaşi nume şi reşedinţa Regiunii de Dezvoltare Sud a Republicii Moldova, un oraş cu circa 16.000 de locuitori, remarcabil prin potenţialul său agricol şi viticol. Marian Dulă şi Viorel Bondoc, ofiţeri pensionari şi membri ai delegaţiei amintite, sunt amândoi consilieri municipali. La începutul acelei vizite, ei i-au înmânat primarului din Cimişlia, Gheorghe Răileanu, o scrisoare de salut din partea primarului municipiului Câmpina, Horia Tiseanu. În document era adresată invitaţia ca reprezentanţi ai administraţiei din Cimişlia să vină la Câmpina pentru a pune bazele unei colaborări şi a face primii paşi spre înfrăţirea celor două localităţi. Înfrăţirea cu o localitate din Republica Moldova este o mai veche dorinţă a primarului Tiseanu, iar oraşul Cimişlia, deja înfrăţit cu localitatea prahoveană Vălenii de Munte, părea că este cel mai potrivit pentru materializarea acestui proiect. Zilele trecute, la Câmpina a sosit o delegaţie a oraşului Cimişlia, compusă din primarul Gheorghe Răileanu, un consilier local şi trei veterani ai Războiului din Transnistria (din 1992). Sosirea moldovenilor nu a fost întâmplătoare, căci la sfârşitul lunii trecute s-au împlinit 96 de ani de la unirea Basarabiei cu România, realizată la 27 martie 1918, iar în timpul vizitei la Câmpina, prin luările sale de cuvânt, primarul din Cimişlia a dovedit tuturor că este un mare patriot român şi un naţionalist devotat cauzei românismului, convins că “Unirea Republicii Moldova cu România era posibilă prin 1991, după ce noi ne-am declarat independenţa, astăzi este greu de realizat, dar va fi posibilă din nou în viitor”. După ce primarii celor două localităţi care se vor înfrăţi cât de curând şi-au făcut reciproc daruri simbolice, în sala de protocol a Primăriei Câmpina (în foto), delegaţia moldovenilor de peste Prut a participat la un simpozion desfăşurat la Casa de Cultură “Geo Bogza”, intitulat “Basarabia, pământ românesc” şi organizat de municipalitatea câmpineană în colaborare cu Asociaţia “Cultul Eroilor”. Vorbind şi în deschiderea ultimei şedinţe a legislativului câmpinean, primarul Gheorghe Răileanu a avut un discurs bogat în semnificaţii: “Dorim o colaborare cât mai rodnică şi mai strânsă cu Câmpina, dar nu ne facem iluzii că ea se va săvârşi deîndată, ci treptat, cu paşi mai mici, dar siguri. Sperăm că, la început, vom avea o colaborare culturală, urmată apoi şi de una economică. Avem deja legături trainice cu judeţul Prahova. Suntem înfrăţiţi cu Vălenii de Munte şi avem o colaborare foarte bună cu preşedintele Consiliului Judeţean, dl Mircea Cosma. Astăzi, cele mai importante pentru oraşele noastre sunt acţiunile şi sentimentele comune. Românii din Republica Moldova au o situaţie pe care puţini o înţeleg, fiindcă ei au fost supuşi unei nemiloase deznaţionalizări şi rusificări. Noi vrem să modernizăm Republica Moldova, să o facem europeană, dar ne luptăm şi noi cu mentalităţi învechite. La noi, administraţia publică centrală nu vrea să cedeze din putere administraţiilor locale. Sperăm să ne întâlnim cât mai grabnic pentru a cunoaşte practica dvs în administraţia publică, dar şi în alte domenii (funciar, urbanism)”. Aşadar, puntea înfrăţirii dintre Câmpina şi Cimişlia este ca şi făcută, mai rămâne doar semnarea documentelor protocolului de colaborare. Cât mai multe înfrăţiri între oraşe din România şi Republica Moldova ar putea netezi calea spre o viitoare alipire la patria-mamă a fostei şi veşnicei provincii istorice româneşti Basarabia. Însă, dacă vom repeta greşelile din trecutul istoriei recente (în perioada interbelică, dezvoltarea economică a Basarabiei nu a fost o prioritate pentru guvernele de la Bucureşti, iar în 1991, guvernanţii României postdecembriste nu au sprijinit intens mişcarea unioniştilor basarabeni), atunci visul unei noi Românii Mari ar putea prinde contur, dar nu mai mult decât conturul unei holograme.
Adrian BRAD
