Iata textul in care exista locutiunea sau, mai bine spus, sintagma gresita ce constituie titlul scrierii acesteia:
“Clujenii se prezinta, azi, la urne pentru desemnarea noului primar” (Buletinele de stiri ale unui post de televiziune).
Pesemne ca persoana care a redactat si a transmis informatia citata, crede ca termenul “desemnarea” ar fi sinonim cu “alegerea”, ceea ce nu-i adevarat. Ca sa fie clara pentru oricine greseala “desemnarea” (ca adica acest cuvant nu poate sa insemne “alegerea”) este necesar sa aratam ca acest termen, derivat al verbului „a desemna”, semnifica “numirea”.
Insa, conform legislatiei actuale, primarii nu sunt numiti (precum prefectii, bunaoara), ci sunt alesi prin vot universal. Or prezentarea la urne inseamna alegerea unui deputat, a unui senator, a unui consilier, a unui primar.
Asadar, clujenii s-au prezentat la urne pentru alegerea noului primar al municipiului Cluj-Napoca, in locul lui Emil Boc, care, in decembrie 2008, fusese numit prim-ministru al Romaniei. Prin urmare, Emil Boc fusese reales, prin vot universal, primar al municipiului Cluj-Napoca, iar, apoi, avea sa fie desemnat (=numit) premier al Romaniei.
Pana in 1953, verbul “a desemna” insemna atat “a numi”, cat si “a desena”, iar substantivul “desemn”, care nu se mai foloseste, avea intelesul “desen”. In vremea aceea nu aparuse inca “blocul de desen” pentru elevi. Acestia foloseau “caietul de desemn”.
Pentru cititorii, care si-au facut studiile dupa 1953, dam conjugarea, macar la timpul prezent al modului indicativ a verbului “a desemna” (indeosebi pentru intelesul “a desena”): (eu) desemnez, (tu) desemnezi, (el,ea) desemneaza, (noi) desemnam, (voi) desemnati, (ei,ele) desemneaza.
Cu toate ca astazi niciun vorbitor nu mai spune “desemn”, nici “desemnez, desemnezi,…”, ci toti vorbitorii pronunta si scriu “desen”, “desenez, desenezi…”, totusi, in dictionarele actuale (DEX si DOOM) sunt consemnate, dar ca arhaisme, formele, “desemn” (=desen) si “a desemna” (=a desena).
Mihai Stere DERDENA