Acest fericit a trăit pe vremea împărăţiei lui Teofil, cel ce ura pe Hristos şi lupta împotriva icoanelor. Părinţii sfântului duceau viaţă strălucită, pentru că erau patricieni şi drept-credincioşi. Fiind crescut bine de părinţii săi, Vasile şi Evdochia, a fost cinstit de împăratul Teofil cu dregătoria de candidat, şi a fost pus serdar mare peste oşti, întâi în Capadocia, după aceea în ţara harsianilor. Fiind el drept, făcea multe milostenii în toate zilele, şi ajuta pe văduve şi pe săraci. Vieţuind după voia Lui Dumnezeu a căzut într-o boală trupească, şi şi-a dat sufletul în Mâinile Lui Dumnezeu (31 iulie), iar robii lui, plinindu-i voia, l-au îngropat cu hainele lui cu care era îmbrăcat, fiind mărit de Dumnezeu cu multe minuni. Şi s-a făcut mutarea moaştelor sale la Bizanţ într-o zi de şase iulie.
