N. Dumitrescu
Liberalizarea pieţei funciare în România a făcut ca, în momentul de faţă, o mare suprafaţă de teren, în mod special agricol, să fie deţinută de către cetăţeni străini. Situaţia este valabilă şi la nivelul judeţului nostru, conform unei situaţii centralizate de Direcţia pentru Agricultură Prahova, cetăţeni străini, apatrizi, persoane juridice străine din peste 20 de ţări deţinând suprafeţe mai mici sau mai mari de teren. Persoanele în cauză provin de pe tot mapamondul, din scripte reieşind că sunt proprietari de pământ din Prahova cetăţeni din state europene, precum Grecia, Italia, Anglia, Germania, dar şi din Statele Unite ale Americii, Canada, inclusiv Iran, Israel, Elveţia, Suedia, Luxemburg, Palestina, Pakistan sau Coreea de Sud.
Dintr-o centralizare solicitată Direcţiei pentru Agricultură Prahova reiese că terenuri în suprafaţă totală de peste 800 de hectare, de la nivelul judeţului, au fost dobândite de cetăţeni străini, apatrizi, persoane juridice străine. Lista, transmisă inclusiv Ministerului Agriculturii, cuprinde 136 de poziţii, din datele centralizate rezultând că proprietarii în cauză provin din 25 de state de pe tot mapamondul. Cei mai mulţi sunt din Turcia, urmaţi de cei din Italia, Grecia, Germania, nu puţini fiind însă şi cei din Cipru, Statele Unite ale Americii, Istrael sau Anglia. De asemenea, pe listă mai figurează cetăţeni sau persoane juridice străine din: Franţa, Iordania, Republica Moldova, Iran, Libia, Elveţia, Canada, Suedia, Luxemburg, Spania, Palestina, Olanda, Belgia, Pakistan, Georgia, chiar şi Coreea de Nord, din documentul primit de la Direcţia Agricolă Prahova rezultând că terenurile sunt fie lucrate, fie nelucrate, în primul caz fiind vorba despre suprafeţe folosite în scop agricol. De asemenea, după cum am mai aflat, anumiţi cetăţeni străini au achiziţionat terenuri şi în scop imobiliar, idee care, însă, în unele cazuri, a fost abandonată din diferite motive. Totodată, sunt şi cetăţeni care au ajuns să fie proprietari de teren ca urmare a căsătoriei cu persoane din judeţ. Se pare însă că Gorgota, Drăgăneşti, Berceni şi Blejoi au fost localităţile preferate de către cei mai mulţi străini când a fost vorba să achiziţioneze terenuri din judeţul nostru. De asemenea, pe lista localităţilor se mai regăsesc Râfov, Târgşoru Vechi, Poienarii Burchii, Proviţa de Jos, Comarnic, Măgureni. De departe, însă, cei din Grecia au preferat Gorgota, Proviţa de Jos şi Poienarii Burchii, cei din Turcia – Drăgăneşti, Râfov, Dumbrava, Berceni şi Poienarii Burchii, cei din Italia – Drăgăneşti, Târgşoru Vechi, Ciorani, Drajna, cei din Israel – Berceni, Blejoi, Gorgota, iar cei din Cipru – Şirna şi Poienarii Burchii. La Gorgota, de pildă, primarul comunei ne-a declarat că o bună parte dintre terenuri a fost achiziţionată de către greci. Acestea sunt folosite pentru agricultură, respectiv pentru cultivarea de grâu, porumb sau rapiţă, inclusiv în această toamnă punându-se sub brazdă noi culturi. La Drăgăneşti, primarul Ion Dumitrache ne-a spus că, de pildă, prezenţa italienilor în comună este chiar de prin anul 2000, când unii dintre ei, în satul Bărăitaru, au pus bazele unui complex de silozuri şi de selectare a boabelor de grâu şi porumb pentru seminţe, afacere pe care, însă, în urmă cu ceva ani, au înstrăinat-o.
De menţionat că, aşa cum reiese şi din datele Direcţiei pentru Agricultură Prahova, suprafaţa judeţului este de 471.540 de hectare, din care 269.429 hectare – suprafaţă agricolă. Pe categorii de folosinţă, suprafaţa agricolă se împarte în: arabilă – 143.225 hectare, păşuni – 69.824 hectare, fâneţe – 38.571 hectare, vii – 8.235 hectare, livezi – 9.574 hectare.
Aproape jumătate din suprafaţa arabilă a ţării, deţinută de persoane din alte state
Un studiu realizat anul acesta de către Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene arată că străinii deţin aproape jumătate din terenul arabil românesc. Potrivit studiului, România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor. „Concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa de Est este în mod particular alarmantă având în vedere faptul că în tratatele de aderare la UE noile state membre din Europa de Est au obţinut perioade de tranziţie pentru liberalizarea pieţei de fond funciar. Informaţiile sugerează că România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia sunt în mod particular puncte fierbinţi ale acestei probleme”, se arată în raport. Potrivit studiului – în care se menţionează că România nu are date oficiale despre acest fenomen, autorii folosind date obţinute din diverse alte surse – aproximativ 30% din terenul arabil al României aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor persoane rezidente în alte state decât cele UE. Mai exact, din estimările Transnational Institute, aproximativ 5,3 milioane de hectare – 40% din aproximativ 13,3 milioane de hectare – sunt exploatate de străini. Totodată, din datele institutului menţionat mai reiese faptul că în România se găsesc şi cele mai numeroase ferme atipice deţinute de cetăţeni străini. De asemenea, se relevă faptul că, motivând că îşi diversifică portofoliul şi grupurile bancare, fondurile de pensii şi marii jucători europeni de pe piaţa asigurărilor au devenit în ultimii ani interesaţi de pământurile arabile din Estul Europei, inclusiv de cele din România. Astfel, după criza financiară din 2008, aceştia au creat fonduri de investiţii specializate, care operează prin filiale locale şi care au cumpărat teren pentru a-l arenda mai departe pe perioade limitate de timp. Pe de altă parte, studiul face referire şi la efectele acestui fenomen asupra economiei locale. Astfel, s-a scos în evidenţă faptul că, de departe, creşterea numărului de astfel de exploataţii a dus şi la creşterea numărului de şomeri din domeniul agriculturii, dar şi a celor care pleacă din ţară pentru a-şi găsi de lucru. „Acest mod de a face agricultură se bazează pe monoculturi, folosirea intensivă a produselor chimice şi a medicamentelor de uz veterinar în mod preventiv. Efectele apar nu numai asupra mediului şi animalelor, cât şi asupra ratei şomajului din mediul rural. Aceasta întrucât în astfel de exploataţii se lucrează cu foarte puţini oameni. Noul val de investitori străini, coroborat cu fuziunile dintre marile corporaţii nu fac altceva decât să crească viteza cu care oamenii din mediul rural pleacă peste graniţe pentru a-şi găsi un loc de muncă”, se mai precizează în raport.
Printre soluţiile indicate de experţii care au realizat studiul pentru Parlamentul European se numără crearea unui “Observator european”, care să conţină informaţii despre schimbările referitoare la structura proprietăţii, precum şi privind criteriile economice, sociale şi de mediu importante.
