• Interviu cu Ion Dumitru, director executiv al Casei Judetene de Pensii Prahova
– Din anul viitor, fiecare salariat cu varsta intre 18-35 de ani trebuie sa transfere 2% din salariu (din 9,5%) catre o companie de pensii private. Care sunt indatoririle angajatilor, deoarece multi dintre ei nici macar nu stiu ce reprezinta pensiile obligatorii private?
– Sistemul fondurilor de pensii obligatorii administrate privat (asa-numitul Pilon II) are drept scop asigurarea unei pensii private, distincta si suplimentara pensiei acordata in sistemul public, pe baza colectarii unei parti din contributia de asigurari sociale si investirii acesteia in interesul participantilor. Persoanele in varsta de pana la 35 de ani, care sunt asigurate in sistemul public de pensii, au obligatia sa adere si sa contribuie la un fond privat de pensii. Cei cu varste intre 35 si 45 de ani, asigurati in sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii, in mod optional. Odata ce au aderat, nu se pot retrage din sistemul pensiilor administrate privat, pana la deschiderea dreptului la pensia privata. Participantii care doresc sa se transfere la un alt fond de pensii sunt obligati sa notifice acest lucru administratorului fondului de pensii de la care se transfera, cu 30 de zile calendaristice inainte de aderarea la noul fond.
– Potrivit specialistilor, circa 3 milioane de romani vor fi obligati sa cotizeze la o astfel de pensie. Cati ar putea fi din Prahova?
– Dupa estimarile noastre, mai bine de 150.000. Numai in evidentele Casei Judetene de Pensii Prahova sunt peste 130.000 de persoane vizate de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificarile si completarile ulterioare. Din acestea, peste 70.000 de persoane asigurate in sistemul public au varste de pana la 35 de ani si circa 62.000 au varste cuprinse intre 35 si 45 de ani. Estimam, totodata, ca in aceasta situatie sunt si peste 20.000 de persoane asigurate in sistemul public, care desi muncesc si au domiciliul in Prahova, se afla in evidentele altor case teritoriale de pensii, in special la cea din Bucuresti, sediile angajatorilor aflandu-se in raza teritoriala a acestor case.
– Fondurile private de pensii pot fi controlate, dar nu si garantate de stat. Se spune insa ca statul este un prost administrator. In Anglia, SUA sau Grecia unele fonduri sunt la un pas de faliment, din cauza investitiilor riscante. Ce prevede legislatia noastra in acest caz. Asistam la un nou joc gen „Caritas?”
– Exemplele respective sunt, totusi, cazuri izolate in raport cu numeroasele fonduri private de pensii care functioneaza, de zeci de ani, in tarile amintite, dar nu numai acolo si care isi ating scopul pentru care au fost create, oferind participantilor pensii substantiale, atat de invidiate de romani. Prin legislatia adoptata, recent, in tara noastra, a fost instituit un sistem „draconic” de supraveghere si control in centrul caruia se afla Comisia de Supraveghere a Sistemului Pensiilor Private (CSSPP), precum si un amplu sistem de masuri menite sa garanteze securitatea pensiilor administrate privat: autorizarea si avizarea de catre Comisie a tuturor entitatilor; reguli stricte si anumite interdictii in investirea activelor; pastrarea activelor fondului de pensii la un depozitar, auditarea situatiilor financiar-contabile de catre auditori financiari; obligatia administratorilor de constituire a provizioanelor tehnice, de informare a participantilor, de transparenta si raportare catre Comisie; supravegherea si administrarea speciala si, nu in ultimul rand, constituirea Fondului de garantare a pensiilor private. Potrivit legii, suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite, minus comisioanele legale si eventualele penalitati de transfer. Cred ca este o mare diferenta fata de experientele nefericite ale romanilor, tip „Caritas” sau „FNI”. Depinde, insa, de noi toti, de la implicarea activa a fiecarui participant, pana la functionarea fara repros a CSSPP, inclusiv de mass-media locala si centrala, ca repetarea unor astfel de experiente sa nu mai poata fi posibila.
– Peste cativa ani, in Romania vor fi 3 categorii de pensii: una de stat – din ce in ce mai mica; una privata – din ce in ce mai mare; una facultativa – atat de mare cat va contribui fiecare salariat. Ce ne puteti spune despre aceasta din urma categorie?
– Pensiile private facultative (Pilonul III) sunt reglementate prin Legea nr. 204/2006. Lor le sunt aplicabile, in principiu, aceleasi reguli stricte de supraveghere si control din partea CSSPP. Diferentele de reglementare (mai relaxate pentru pensiile facultative) vizeaza constituirea fondului de pensii, conditiile administratorilor, participantii, nivelul contributiilor, cel al comisioanelor de administrare, precum si conditiile de acordare a pensiei private. Succint, poate participa la un fond de pensii private facultative orice persoana, salariat, functionar public, persoana autorizata sa desfasoare activitati independente, persoana care realizeaza venituri din activitati profesionale sau agricole. Contributiile pot fi de pana la 15% din venitul salarial brut lunar. Dreptul la pensia facultativa se deschide la varsta de 60 de ani, cu conditia sa fie platite minimum 90 de contributii lunare, iar activul personal net sa fie cel putin egal cu suma necesara obtinerii unei pensii minime facultative. In cazul in care nu sunt indeplinite aceste conditii, participantului nu i se plateste pensie facultativa, ci primeste doar suma existenta in contul sau individual, printr-o plata unica sau in plati esalonate pe un interval de 5 ani.
