Actuala criză creată de Rusia este despre securitatea întregului spaţiu euro-atlantic, iar România trebuie să fie pregătită și pentru scenariul în care Rusia va refuza calea dialogului, a declarat Klaus Iohannis, ieri, la finalul ședinței CSAT convocate în contextul tensiunilor tot mai mari privind o posibilă invadare a Ucrainei de către trupele rusești și după anunțul făcut de aliații SUA și Franța referitoare la o suplimentare a trupelor NATO pe teritoriul României, potrivit Hotnews.Președintele a afirmat că „România, ca membru NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și nu e cazul ca vreun cetățean al României să se teamă”. „ Am examinat măsurile privind capacitățile de răspuns la noile provocări care să ne permită o consolidare a rezilienței României. România are peste 600 de km de frontieră comună cu Ucraina și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu.Actuala criză provocată de Rusia este despre securitatea întregului spaţiu euroatlantic.E important ca la nivelul NATO și UE să dăm dovadă de unitate. Demersurile Rusiei reliefează folosirea forței împotriva Ucrainei, cu toate consecințele. Prin propunerile din decembrie, Rusia încearcă să modifice inacceptabil parametrii de securitate”, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis, adăugând: „Am transmis Rusiei fără echivoc îngrijorările noastre față de conduita acesteia din ultimii ani.Alături de aliați, am transmis mesaje clare care să sublinieze atașamentul pentru valorile spațiului euroatlantic. Reiterăm susținerea pentru suveranitatea Ucrainei și pentru consolidarea rezilienței. Trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care Rusia va refuza calea dialogului. Indiferent de evoluțiile actuale, NATO trebuie să-și menține la un nivel ridicat capacitatea de apărare. Subliniez că măsurile luate de NATO pentru întărirea flancului de est reprezintă un răspuns defensiv.
La nivelul UE discutăm aprofundat despre măsuri restrictive – sancțiuni care vor avea consecințe masive și costuri serioase pentru Rusia dacă va iniția acțiuni agresive asupra Ucrainei”.
De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a precizat: ”Am decis în ședința CSAT măsuri importante. Voi da câteva exemple:continuarea demersurilor concrete pentru creșterea prezenței NATO și a SUA pe teritoriul României;Guvernul și instituțiile abilitate se vor coordona pentru un eventual flux de migranți;Se urgentează proiectele de lege privind apărarea națională pentru perioada 2020-2024;Şeful Statului major a prezentat măsuri armonizate cu NATO, pentru o pregătire a României pentru orice scenariu”. În aceeaşi declarţie, şeful statului a precizat: ”România, ca membru NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și nu e cazul ca vreun cetățean al României să se teamă. Îi asigur pe români că suntem angajați să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră”. Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat ieri, înaintea ședinței, că nu se pune problema trimiterii de soldaţi sau echipamente în Ucraina, pe agenda CSAT fiind o analiză a impactului unui posibil conflict asupra României.
În ce privește o reactivare a rezerviştilor, Vasile Dîncu a precizat că aceasta este o procedură obișnuită, care se face prin rotație în fiecare an, fiind o formă de verificare a acestora.