Ne-a părăsit și Șandor Pall, unul dintre numele importante care a scris istoria Petrolului! Șandor „Șoni” Pall s-a stins din viață la vârsta de 79 de ani, lăsând în urmă o carieră bogată, presărată cu multe momente memorabile.
Născut la 19 noiembrie 1941 în comuna Ojdula, județul Covasna, a fost profesor de educație fizică, apoi antrenor. A început să joace fotbal în echipa de copii a clubului Petrolul Ploiești în anul 1955 (care pe atunci se numea Flacăra), trecând apoi la juniorat. În anul 1961 a debutat în Divizia A în cadrul primei echipe a clubului ploieștean, unde a evoluat până în vara anului 1962. În turul ediției de campionat 1962/63 a evoluat tot în Divizia A, în calitate de component al echipei Viitorul București (în fapt naționala de juniori înscrisă în competiție, fiind apoi retrasă la data de 4 februarie 1963 când a fost desființată ca echipă de club). Din februarie 1963 și până în vara anului 1965, Sándor Páll a jucat la Petrolul, de unde s-a transferat la Siderurgistul Galați, tot în primul eșalon divizionar. După un an dedicat echipei de pe malul Dunării, a revenit la Petrolul, fiind component al acestei formații până în 1969. Atunci, s-a mutat la Iași pentru a urma cursurile Facultății de Educație fizică și Sport, devenind echipier al Politehnicii Iași până în anul 1973, când a absolvit cursurile universitare. S-a transferat la formația Gloria Buzău, al cărei tricou l-a îmbrăcat vreme de trei ani, pentru ca în vara anului 1976 să ia decizia de a agăța ghetele în cui.
După încheierea activității de jucător s-a dedicat profesiei de antrenor, activând pentru început la echipele Victoria Florești, Petrolistul Boldești și din nou Victoria Florești, grupări din seria de elită a campionatului județean Prahova. Cu cea dintâi formație a câștigat titlul de campioană județeană în edițiile 1978/79 și 1981/82, fotbaliștii din Florești ratând de fiecare dată promovarea în Divizia C în urma jocurilor de baraj cu Viitorul Chirnogi (1–3 și 1–0) respectiv Vâscoza București (0–3 și 3–1). În diferite perioade a antrenat o serie de grupări divizionare: Gloria Buzău, Metalul Plopeni (ediția 1982/83, cu care a promovat în Divizia B, cu un avans de cinci puncte de următoarea clasată, Viscofil București, luându-și astfel revanșa pentru ratarea promovării cu Victoroia Florești), IMASA Sfântu Gheorghe și Metalul Mija. În ediția de campionat 1997/98 a antrenat Petrolul Ploiești, fiind numit la conducerea tehnică în locul lui Ioan Andone după ce, în primele 10 etape, antrenase echipa de tineret petrolistă care la finalul acelei ediții avea să câștige titlul național.
Sándor Páll a cucerit o dată Cupa României (1962/63) și a fost o dată vicecampion național (1961/62). În cursul a opt ediții (1960-65 și 1966-69) a adunat în tricoul petrolist 104 meciuri oficiale din care 95 în Divizia A, 7 în Cupa României și două în cupele europene (unul în Cupa Campionilor Europeni cu FC Liverpool la 19.10.1966, scor 0–2, la Bruxelles, celălalt în Cupa Orașelor Târguri Göztepe SK Izmir la 23.09.1964, scor 2–1, la Ploiești). Meciul oficial de debut a fost în 19.03.1961, Dinamo Bacău – Petrolul 1–1 (1–0), în Divizia A, iar ultima partidă oficială 18.05.1969, Universitatea Cluj – Petrolul 5–1 (0–0), în Divizia A.
În calitate de antrenor al echipei de seniori a Petrolului a adunat un număr de 18 jocuri (17 în Divizia A și unul în Cupa României).
„Șoni” Pall a fost și singurul campion european din istoria Petrolului! În 1962, Pall a fost titular în naționala României „U18” care a cucerit, la București, titlul continental al juniorilor, reușind, la acel turneu final, să înscrie un gol în poarta Germaniei de Vest, apărată de nimeni altul decât celebrul Sepp Maier!
Va rămâne în memoria tuturor drept un tip special, un om inteligent, cu principii sănătoase și care, foarte important, avea ”ochi la fotbaliști”, cum se spune!
Rămas bun, „Șoni” Pall!