Sfântul Isaachie a trăit în secolul al IV-lea. Pentru că împăratul Valens Arianul (364-378) prigonea Ortodoxia, pustnicul Isaachie vine în Constantinopol spre a-i întări pe creşini şi a cere împăratului bisericile ortodoxe date arienilor. Este supus la multe chinuri şi îi proroceşte împăratului moartea pentru că nu a înapoiat ortodocşilor bisericile luate şi date arienilor. Împăratul Valens va muri în lupta cu barbarii.
Sfântul Isaachie este rugat de împăratul Teodosie cel Mare să rămână în Constantinopol. Aristocratul Saturnin a zidit o sfântă mănăstire pentru Avva Isaachie, unde a vieţuit până la moartea sa, săvârşind multe minuni. Înaintea morţii lui, Sfântul Isaachie l-a numit pe ucenicul sau, Dalmatus, stareţ în locul lui. De la numele noului stareţ, mănăstirea a luat mai târziu numele de Mănăstirea Dalmaţilor.