• Pe plan naţional s-a lansat campania SOS Ambrozia

N. Dumitrescu

Având în vedere faptul că tot mai mulţi români sunt diagnosticaţi cu alergii cauzate de ambrozie, dar şi faptul că, individual, în ultima perioadă, tot mai multe persoane au iniţiat acţiuni în scopul distrugerii acestei plante, într-un final s-au mobilizat şi autorităţile. Sub genericul  “28 septembrie 2019 – S.O.S. Ambrozia”, Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova a anunţat, pentru sfârşitul acestei săptămâni, desfăşurarea unei campanii – care se derulează şi pe plan naţional – ce are drept scop înlăturarea plantei ce cauzează reacţii alergice ce pot avea consecinţe severe. Gândită ca o mişcare civică pentru mediu şi sănătate, acţiunea este programată să aibă loc sâmbătă, între orele 10.00-15.00, şi la care sunt aşteptaţi cât mai mulţi prahoveni. Campania constă în cosirea buruienii respective, în acest fel urmărindu-se ca, până la sfârșitul lunii octombrie, să fie limitate răspândirea polenului și rezerva de semințe, stopându-se astfel apariția de noi plante în anul următor. După iniţierea unui legislaţii speciale, prin intermediul căreia s-a stabilit care sunt instituţiile responsabile cu identificarea terenurilor pe care a crescut ambrozia, dar şi cine trebuie să distrugă această plantă, care însă nu prea a avut efect, este prima oară când pe plan naţional se realizează o astfel de campanie. Deşi niciodată nu este prea târziu atunci când vine vorba despre mobilizare, mai ales când vizată este sănătatea oamenilor, de o astfel de acţiune era nevoie ca de… aer şi încă de mai multă vreme! Mai ales că, aşa cum arată şi statisticile – deţinute inclusiv de Ministerul Sănătăţii – din populația activă a României, un număr de peste 400.000 de persoane sunt alergice la polenul de ambrozie, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecțiune care în timp evoluează spre astm.

Potrivit unui comunicat de presă, APM Prahova invită toate unitățile administrativ teritoriale din județul Prahova, precum și persoanele fizice și operatorii economici, să se implice activ în acțiunea ce va avea loc în data de 28.09.2019, între orele 10.00-15.00, de eradicare a ambroziei. Iar motivul este invocat în acelaşi document: „Slabele rezultate ale aplicării Legii nr.62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia și a HG nr.707/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a acestei legi, precum și proliferarea rapidă a acestei specii la nivelul țării noastre, cu consecințe negative asupra stării de sănătate a populației”. Acţiunea de combatere a ambroziei – cunoscută în limbajul popular drept “iarba pârloagelor” – va consta în cosirea buruienii respective, realizată pe domeniul public al localităților și pe proprietățile private, urmată de colectarea materialului vegetal, în puncte special desemnate, urmând ca acesta să fie valorificat sub formă de compost, prin firmele de salubrizare. În acest fel, se urmărește ca, până la sfârșitul lunii octombrie, să fie reduse răspândirea polenului și rezerva de semințe, stopându-se astfel apariția de noi plante în anul următor. Gândită ca o mişcare civică, această campanie își propune ca într-o singură zi să fie curățate de ambrozie suprafețe cât mai mari de teren. Deoarece planta are o perioadă de polenizare foarte lungă, respectiv perioada iulie-octombrie, este indicat să se ia măsuri de combatere a acesteia. De asemenea, este recomandat ca planta să fie smulsă din rădăcină acolo unde apare izolat, iar pe suprafețe compacte să fie cosită manual sau mecanic de cel puțin două ori pe an, până la dispariția completă.
Potrivit prevederilor legale, responsabilitatea identificării terenurilor infestate cu ambrozie revine autorităților administrației publice locale – primăriilor comunale, orășenești și municipale – care trebuie să verifice anual terenurile de pe raza administrativ-teritorială a acestora, să identifice proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole, precum și beneficiarii lucrărilor de construcții unde au fost identificate focare de infestare și să îi someze în timp util, astfel încât lucrările de combatere să fie efectuate până la data de 30 iunie a fiecărui an. Cine trebuie să distrugă ambrozia ? Potrivit legislaţiei, această acţiune trebuie efectuată de către toți proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole, precum și de beneficiarii lucrărilor de construcții unde au fost identificate aceste plante. Aceștia au obligația ca după distrugerea buruienii să informeze în scris autoritatea administrației publice locale pe raza căruia se află terenul infestat, în vederea verificării aplicării lucrărilor de combatere. Primul control se efectuează în perioada 1–15 iulie a fiecărui an, iar proprietarii care nu au aplicat măsuri de combatere sunt sancționați cu ”avertisment”. Cel de-al doilea control este efectuat în perioada 16–31 iulie a fiecărui an și îi vizează pe cei care nu au aplicat lucrările de combatere a buruienii nici după ce au primit avertisment. În acest caz, persoanele fizice se sancționează cu amendă de la 750 de lei la 5.000 de lei, iar persoanele juridice cu amenzi de la 5.000 de lei la 20.000 de lei. Persoanele sancționate cu amenzi în primul an de control, care a fost 2019, pot fi sancționate și în anii următori dacă nu aplică măsurile de combatere, potrivit legii.

O singură plantă poate elibera în atmosferă până la 30.000 de seminţe

Deşi, ca aspect, pare o plantă destul de frumoasă, în cazul ambroziei se potriveşte perfect zicala “Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul!”, câteva date despre această plantă explicând de ce a devenit atât de periculoasă pentru sănătatea umană. Polenizarea este realizată cu ajutorul vântului, prin răspândirea grăunciorilor de polen, o singură plantă matură putând elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative până la 40 de ani. Planta atinge perioada de maximă polenizare în lunile august – septembrie, care se poate întinde până la sfârșitul lunii octombrie. Planta se înmulţește prin seminţe, care pot rezista în pământ mai bine de un sezon de vegetație până să germineze, ceea ce explică de ce în unii ani planta se înmulțește extrem de mult, în populații compacte, și răsare eșalonat. Semințele răspândite de vânt germinează primăvara, plantele crescând odată cu majoritatea buruienilor, iar pe parcurs ambrozia le depășește, devenind dominantă până la jumătatea lunii iulie, când dezvoltă învelișul floral. Este rezistentă la secetă și arșiță, fapt ce a determinat ca în ultimii ani secetoși buruiana să aibă condiții favorabile să se dezvolte foarte rapid și să cuprindă areale întregi. Dar, ambrozia produce o cantitate mare de polen, iar acesta conține multiple fragmente extrem de alergizante. Practic, este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/m3 pentru a induce o reacție alergică. Persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar de 1-2 grăunciori de polen/m3. În mod uzual, alergiile la polen sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozie pe parcursul mai multor ani (3- 4 ani), astfel că simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puțin 4-5 ani. Sensibilizarea alergică la polenul de ambrozie se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și astm, dar pot apărea și simptome cutanate, inclusiv urticarie și angioedem, putându-se ajunge şi la manifestări similare celor din șocul anafilactic. Simptomele rinoconjunctivitei alergice sunt: strănut, prurit nazal, obstrucţie nazală, secreţii nazale apoase, prurit ocular, congestie oculară, lăcrimare. Potrivit unor statistici prezentate de Ministerul Sănătăţii, din populația activă a României, peste 400.000 de persoane sunt alergice la polenul de ambrozie, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecțiune care în timp evoluează spre astm.