Nicoleta Dumitrescu
Eveniment important astăzi, în Prahova, la Vărbilău. După 90 de ani de când a intrat în patrimoniul naţional al României, celebrul coif din aur se întoarce în locul unde a fost descoperit. Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu Primăria Vărbilău, organizează expoziţia „Coiful getic din aur. Din nou la Vărbilău, după 90 de ani”, urmată de un simpozion pe aceeaşi temă, acţiunile fiind dedicate aniversării a nouă decenii de la intrarea Coifului getic de la Coţofeneşti în circuitul public şi în patrimoniul naţional. Expus la loc de cinste în mari expoziţii organizate în străinătate, dar şi la Ploieşti, acum nouă ani, după cum ne-a declarat, ieri, primarul din Vărbilău, Ion Ioniţă, este pentru prima dată când elevii şi locuitorii din Vărbilău au ocazia să vadă, la ei acasă, nu la Muzeul Naţional de Istorie a României, cea mai populară piesă antică de aur ce provine din România, descoperită chiar la ei în comună. Capodoperă a artei aurului, coiful a fost ilustrat în toate lucrările de înaltă erudiţie care tratează nu numai istoria artei şi a prelucrării metalelor preţioase, dar şi istoria politică şi socială a vechilor populaţii care au trăit pe teritoriul actual al României. Pentru a scoate în evidenţă această mare descoperire de pe teritoriul comunei, autorităţile locale din Vărbilău au amenajat şi un „traseu tematic”, care duce către zona unde a fost descoperit coiful, un foişor în care vor fi expuse pliante despre povestea acestuia, similar celui deja existent în Coţofeneşti, urmând să fie amenajat şi în punctul terminus al drumului. Deşi traseul menţionat este greu accesibil, primarul comunei Vărbilău susţine că ascensiunea merită efortul, priveliştea ce se dezvăluie privitorilor fiind una de vis.
Deschiderea expoziţiei „Coiful getic din aur. Din nou la Vărbilău, după 90 de ani”, are loc astăzi, începând cu ora 10.00, la Şcoala Gimnazială din Vărbilău, vernisajul fiind urmat şi de un simpozion care se va desfăşura la Grădiniţa cu program normal din satul Poiana Vărbilău. Acţiunile sunt organizate de Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu Primăria Vărbilău, fiind anunţată prezenţa inclusiv a directorului general al MNIR, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu. Evenimentul este dedicat aniversării a 90 de ani de la intrarea Coifului getic de la Coţofeneşti în circuitul public şi în patrimoniul naţional, expoziţia făcând parte din programul muzeului menţionat de a facilita accesul publicului din oraşele mici şi de la sate la marile valori ale patrimoniului naţional. De altfel, după cum ne-a confirmat, ieri, primarul comunei Vărbilău, Ion Ioniţă, după expunerea la Ploieşti, acum nouă ani, este pentru prima dată când celebra piesă este adusă în locul unde a fost descoperită. “Este o bucurie şi o onoare pentru comuna noastră aducerea, de la Muzeul Naţional de Istorie a României, a celebrului coif care a fost descoperit la Coţofeneşti. Va fi expus publicului, în cadrul expoziţiei tematice, doar o singură zi (n.n.- astăzi). Tocmai de aceea, am încercat să organizăm acest eveniment astfel încât, alături de localnici, şi toţi elevii comunei să-l poată vedea”, ne-a declarat primarul Ion Ioniţă. Întrebat dacă zona în care a fost descoperit a fost pusă în valoare într-un anume fel, primarul ne-a spus că a fost amenajat un traseu tematic, intenţia Primăriei Vărbilău fiind ca, în zona în care s-a găsit celebrul obiect din aur, să fie amplasat şi un foişor, asemănător celui existent deja în Coţofeneşti, prin intermediul unor planşe şi pliante putându-se afla şi povestea acestei mari descoperiri de pe teritoriul comunei. Acesta ne-a mai precizat că, deşi drumul, de aproape doi kilometri, este greu accesibil, urcuşul merită din plin “deoarece priveliştea este fascinantă, de vis”.
Una dintre cele mai populare piese din aur
Alături de fastuosul tezaur de la Pietroasele, coiful de la Coţofeneşti este considerat una dintre cele mai populare piese antice din aur provenind din România. Faima lui se datorează faptului că acesta a fost ilustrat în toate lucrările de înaltă erudiţie care tratează nu numai istoria artei şi a prelucrării metalelor preţioase, dar şi istoria politică şi socială a vechilor populaţii care au trăit pe teritoriul actual al României. În acelaşi timp, coiful de la Coţofeneşti este prezentat în toate manualele şcolare de istorie destinate cursului primar, gimnazial şi liceal, precum şi în marile tratate de istorie editate în ţară după anul 1960. Începând cu anul 1972, coiful de la Coţofeneşti a fost expus în Tezaurul Istoric al Muzeului Naţional de Istorie a României, fiind admirat de milioane de vizitatori din ţară şi din străinătate. Alături de cele mai valoroase descoperiri arheologice româneşti, coiful a fost expus la loc de cinste în mari expoziţii organizate în străinătate, precum Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florenţa şi Lisabona. În ultimele decenii, această capodoperă a artei aurului a fost prezentată în numeroase filme documentare, pe coperţile unor publicaţii, pe afişe, ilustrate, mărci poştale şi chiar pe o emisiune monetară de aur lansată de Banca Naţională a României.
De la descoperire, în anul 1926, coiful din aur a fost expus pentru publicul din Prahova la Ploieşti, la jumătatea lunii octombrie 2010, în cadrul expoziţiei “Comorile dacilor”, când au putut fi admirate 14 obiecte realizate din aur, de o valoare excepţională, clasate în categoria Tezaur, datând din epoca bronzului până în epoca dacică. Potrivit unor informaţii obţinute de ziarul Prahova cu ocazia organizării evenimentului menţionat, Coiful de aur descoperit în satul Coţofeneşti din comuna Vărbilău datează din a doua jumătate a secolului al V-lea A. Cr. – începutul secolului al IV-lea A. Cr. , având o greutate de 726,08 de grame. Obiectul a fost descoperit întâmplător, în 1926, de trei copii din sat, unii dintre cercetatori lansând ipoteza că ar fi făcut parte din inventarul funerar al mormântului unui şef militar get. Tatăl unuia dintre copii (Alexandru Simion) a vândut coiful unui om de afaceri ploieştean, Ion Marinescu-Moreanu, pentru suma de 30.000 de lei. În 1929, acesta din urmă a dus coiful la Ministerul Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor, iar din anul 1972 face parte din Tezaurul Istoric al Muzeului Naţional de Istorie a României. Coiful a fost lucrat din două bucăţi de tablă de aur, produse prin batere la rece. Este o piesă din aur masiv, aproape intactă. Îi lipseşte doar partea superioară a calotei, în rest, niciun detaliu de decor nu este deteriorat, astfel că obiectul are valoare inestimabilă.
