Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a cerut CSM desecretizarea anexelor raportului Inspecţiei Judiciare privind aplicarea protocoalele cu SRI la DNA. Liderul ALDE i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să prezideze şedinţa Consiliului şi să se asigure că anexele vor fi desecretizate, potrivit Mediafax.
”Ca urmare a dezvăluirilor din mass-media privind raportul Inspecţiei Judiciare despre protocoalele secrete dintre SRI-DNA-instanţe de judecată, care ar conţine 19 anexe secretizate, CSM trebuie să acţioneze pentru desecretizarea lor de urgenţă. Este necesar ca toate datele din acele protocoale ilegale şi imorale să fie făcute publice neîntârziat. Românii au dreptul să ştie cum au funcţionat instituţiile din justiţie şi felul în care serviciile au influenţat activitatea lor”, a scris Călin Popescu Tăriceanu pe Facebook.
Călin Popescu Tăriceanu îi cere preşedintelui CSM, Lia Savonea, să desecretizeze de urgenţă anexele privind protocoalele, înaintea discutării în plen a raportului Inspecţiei Judiciare. ”În consecinţă, având în vedere Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, art. 24, al. 5, care stipulează că nu pot fi secretizate documente în scopul ascunderii încălcărilor legii sau limitării accesului la informaţiile de interes public, solicit doamnei Lia Savonea, preşedintele CSM, să clarifice urgent situaţia şi să desecretizeze toate anexele privind protocoalele secrete înainte de discutarea în plen a raportului Inspecţiei Judiciare”, a adăugat preşedintele Senatului. Liderul ALDE a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să prezideze şedinţa CSM şi să se asigure că anexele sunt desecretizate. ”În mod firesc, preşedintele Iohannis ar trebui ca, pentru prima dată în cinci ani de mandat, să facă şi ceva concret pentru independenţa reală a Justiţiei. Să participe la şedinţa CSM în care se discută raportul şi să o prezideze, astfel încât să se asigure că acele anexe sunt desecretizate. Mai departe, în calitate de preşedinte al CSAT, pe lângă folosirea acestui rol pentru a face jocurile sale politice, ar trebui să solicite neîntârziat SRI să facă publice toate informaţiile cu privire la protocoalele secrete cu Justiţia (modul de lucru, număr de ofiţeri implicaţi, numărul dosarelor din justiţie în care au fost folosite, etc).”, a mai spus Tăriceanu. ”Klaus Iohannis ar trebui, la fel de firesc, să decidă dacă în ultimul an de mandat vrea să fie măcar o dată preşedintele românilor şi nu doar al „băieţilor cu ochi albaştri”, a conchis liderul ALDE. AMR şi UNJR au cerut pe 6 iunie, printr-o scrisoare adresată CSM, ”să întreprindă, de urgenţă, toate demersurile având ca finalitate declasificare şi publicarea celor 19 anexe la Raportul Inspecţiei Judiciare privind modalitatea de aplicare a protocolului de cooperare dintre PICCJ şi SRI din 2009“. Solicitarea asociaţiilor profesionale vine după ce, la data de 30.05.2019, ca răspuns la cererea acestora de comunicarea a raportului Inspecţiei Judiciare şi a anexelor la acestea, CSM a comunicat că “documentele menţionate au formă clasificată cu grad de secretizare “strict secret” de la unităţile emitente (respectiv parchete, S.R.I.)”.AMR şi UNJR au arătat că demersul lor vine în continuarea eforturilor începute încă din 2015, prin care au scos la iveală ca nelegală interferenţa serviciilor secrete în procedurile judiciare.
MAE lansează documentul digital care centralizează rezultatele Preşedinţiei române a Consiliului UE
Ministerul de Externe a anunţat că a fost lansat „Compendiul Preşedinţiilor Grupului de lucru VISA”, care centralizează echipele fiecărei Preşedinţii rotative din Grupul de lucru VISA într-un singur document digital, precum şi priorităţile, rezultatele concrete şi liniile de acţiune viitoare. Documentul digital a fost lansat, în cadrul unui seminar care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, proiect coordonat de Dan Dima, director general al Departamentului Consular în cadrul MAE, anunţă ministerul, într-un comunicat de presă remis Mediafax. La eveniment au participat reprezentanţi din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum şi ai Secretariatului General al Consiliului şi ai Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană. „Compendiul centralizează echipele fiecărei Preşedinţii rotative ale Grupului de lucru VISA într-un singur document digital, precum şi priorităţile iniţiale, rezultatele concrete pentru fiecare prioritate/proiect în parte şi, de asemenea, liniile de acţiune viitoare”, potrivit sursei citate.
Principalele beneficii ale proiectului sunt, conform sursei menţionate: asigurarea vizibilităţii rezultatelor fiecărei Preşedinţii; monitorizarea implementării proiectelor/iniţiativelor Preşedinţiei în exerciţiu; menţinerea unui contact permanent între experţii statelor membre pe subiecte referitoare la politica de vize a Uniunii Europene; accesarea şi actualizarea facilă a documentului.