Lucian Avramescu

Mi-l imaginez pe domnul Dragnea punându-și sacoul pe un scaun, iar el, instalându-se după o perdea, pândește cu undiţa privirii – că tot e pescar – adâncimea plecăciunilor care se fac, în absenţă, la trecerea pe lângă augustul său veșmânt, a celor testaţi spre a deveni miniștri. O plecăciune pe jumătate ar înjumătăţi șansele trecerii pe listă, iar una absentă l-ar șterge cu totul pe pretendent. Sunt, zice-se, și persoane care au făcut plecăciuni până sub betelia nădragilor săi aflaţi pe purtător. Domnul Dragnea, de azi, e singurul bărbat al ţării. Icoană făcătoare de minuni, sfântul care îngenunchează balaurul, aducătorul de agheasmă. Nimeni și nimic nu i se mai pot împotrivi. A reușit tot.

Speranţele puse în sasul din Deal au murit și ele, pe măsură ce statuia acestuia se înmuia progresiv, uitându-se în preajmă. Ce a văzut? O oaste pricăjită, alcătuită în parte din hahalere, gen unul care, având trei membri de partid, pe doi îi propunea premieri. Aritmetica parlamentară m-a determinat, a zis Iohannis, să mai dau o șansă… Normal că aritmetica parlamentară, alcătuită 80 la sută din oameni care au iscălit cu peniţa sângelui lor supunere necondiţionată faţă de Dumnezeul pesedist e de luat în seamă. Cu ce alternative să iasă la bătaie? A semnat imediat pentru acea femeie și ar fi semnat și dacă era mama lui Dragnea sau soacră-sa. Oastea parlamentară a lui Dragnea, dacă primește ordin de luptă, mâine schimbă Constituţia și ne face republică sovietică.
Puterea lui Dragnea abia acum începe, iar uriașa bășcălie pe care a încercat-o – nu că a pus o femeie, asta e de bine – i-a dat certitudinea că poate încerca mai mult. Adică orice îi trece prin scăfârlie.
Acum ”CEx”-ul face cabinetul, sortează miniștri. Te apucă râsul. Pe unii, zice el ”i-am lăsat să scrie”. Mamă ce libertate a permis! Adică, unii au avut voie – dar vor plăti, firește – să scrie scrisori, să exprime opinii care nici măcar nu erau injurioase, ci chemau la înţelepciune și calm. De acum, gata!
Atenţie, domnilor viitori miniștri! Când treceţi pe lângă sacoul aruncat pe un scaun al domnului Dragnea, faceţi o plecăciune. El nu e acolo, dar vă vede. Și e nasol dacă nu faceţi plecăciunea întreagă.