N. Dumitrescu

Pentru aleşii locali prahoveni s-a scurs deja un an din cei patru ai mandatului 2016-2020. Exact acum un an, partidele şi candidaţii aflau, în funcţie de voturile primite de la electorat, dacă au ieşit sau nu câştigători. A fost un scrutin cu o serie de noutăţi din punct de vedere legislativ, dar şi cu destule surprize, în contextul în care deşi cele mai multe primării au fost câştigate de liberali, acum majoritatea în cele mai multe dintre legislativele locale este formată din aleşii PSD şi ALDE, situaţie valabilă atât la Consiliul Judeţean Prahova, cât şi la Consiliul Local Ploieşti. Totodată, deşi unii dintre primari au fost reconfirmaţi în funcţie, aceştia nu au avut voie să intre în sediul primăriei şi nici să discute cu angajaţii,  aşa cum stabiliseră procurorii, în cazul edilului de la Sinaia interdicţia fiind valabilă aproape un an. Nu în ultimul rând, deşi a trecut puţin timp din actualul mandat, nici configuraţia legislativelor locale nu mai este ca la început, unii dintre aleşi ajungând fie parlamentari, fie pe alte funcţii de conducere.

Acum un an, în Prahova, conducerile partidelor şi candidaţii lor în alegerile locale nu mai pridideau cu numărătoarea voturilor valabil exprimate pentru a vedea dacă au fost sau nu câştigători. Astfel, la alegerile din
5 iunie 2016, cele mai multe funcţii de primar (alegerea făcându-se din primul tur, conform legii) – 56 – au fost câştigate de către PNL, PSD obţinând 45, ALDE – două, Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) – o singură primărie. Conform rezultatelor scrutinului de anul trecut, 81 de edili au fost realeşi în funcţie, 73 dintre aceştia câştigând cu peste 50% din voturile valabil exprimate, cel mai mare procent (91,97%) obţinând primarul de la Ciorani, urmat de cel de la Olari – 91,46%. În ceea ce-l priveşte pe preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, acesta nu a mai fost ales direct de către cetăţeni, aşa cum s-a întâmplat până acum, ci de către consilierii nou aleşi, Bogdan Toader (PSD) fiind secondat de către Ludmila Sfîrloagă (PSD) şi Vasile Pătraşcu (ALDE), conform înţelegerilor dintre cele două partide. Totodată, anul trecut a mai fost consemnată şi o altă premieră, de ordin legislativ, în contextul în care, pentru prevenirea votului multiplu, toate secţiile de votare au fost informatizate. De asemenea, în comparaţie cu anii trecuţi, candidaţii au fost obligaţi să-şi facă publice ofertele electorale în lipsa… cadourilor electorale. Mai exact, anul trecut, au fost strict interzise folosirea de baloane, brichete, găleţi, şepci, steaguri, pixuri, pungi sau alte obiecte inscripţionate cu numele candidatului sau al partidului, dar şi publicitatea pe autoturisme.

P AEdili cu restricţii, reveniţi în funcţii

Pe de altă parte, la alegerile locale de anul trecut a fost înregistrată şi o situaţie care nu s-a mai întâlnit în alţi ani, când cetăţenii cu drept de vot au fost chemaţi la urne pentru a-şi exprima opţiunile. Concret, campania electorală i-a prins pe unii dintre candidaţi fie în ipostaza de a fi cercetaţi de DNA şi cu interdicţia de a intra în sediul administraţiei locale şi de a lua legătura cu angajaţii, fie aşteptând finalizarea proceselor penale pe care le aveau pe rolul instanţelor. Un exemplu este cel al primarului din Sinaia, care a avut interdicţia de a-şi exercita funcţia timp de un an, impusă în aprilie 2016, prin decizie a procurorilor DNA, fiind cercetat într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu. Restricţia a durat până la jumătatea lunii martie a acestui an, când primarul a anunţat că revine la conducerea Primăriei Sinaia, după aflarea veștii rămânerii definitive a deciziei luate de judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești privind revocarea controlului judiciar. De altfel, Vlad Oprea este primul edil prahovean care a fost reales în funcție în timp ce avea restricție de a intra în sediul primăriei, fiind și singurul din judeţ care a depus jurământul de credință față de locuitorii orașului în afara imobilului administrativ al localității. Practic, la aproape un an de la instituirea măsurii controlului judiciar – care a implicat inclusiv interdicția de a-și exercita funcția pentru care fusese reales în vara anului trecut – Vlad Oprea a intrat, pe 15 martie 2017, pentru prima dată în acest mandat în clădirea Primăriei Sinaia. Un alt exemplu de primar cu restricţii, în primul an de mandat, este şi cel al edilului municipiului Câmpina, acuzat de abuz în serviciu. La jumătatea lunii octombrie a anului trecut, primarul Horia Tiseanu şi-a reluat activitatea la conducerea municipiului după ce Tribunalul Prahova a admis plângerea formulată de acesta împotriva Ordonanţei nr. 34/P/2016, din data de 27 septembrie 2016, fiindu-i ridicată astfel interdicţia de a nu exercita funcţia de primar al municipiului, decizia fiind definitivă. Timp de aproximativ o lună, respectiv din data de 28 septembrie şi până la jumătatea lunii octombrie 2016, conducerea Primăriei Câmpina a fost asigurată de către viceprimarul Adrian Piţigoi.
Un alt primar cu probleme penale şi care şi-a păstrat funcţia este primarul din Floreşti -Eugen Eduard David. În martie 2016, acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a nouă infracțiuni de conflict de interese, conform procurorilor. “În perioada 16.09.2009 – 26.02.2014, inculpatul David Eugen Eduard, în calitate de primar al comunei Floreşti, judeţul Prahova, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act, respectiv a emis 9 dispoziţii de plată, prin care s-a obţinut, direct, un folos material pentru o rudă şi afinii săi, respectiv a dispus plata către aceştia a unor ajutoare de urgenţă, valoarea totală a sumelor plătite fiind de 32.500 lei. Dosarul a fost trimis, spre competentă soluţionare, Judecătoriei Câmpina”, se menţiona în comunicatul de presă transmis pe data de 9 martie 2016 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Nu în ultimul rând, un alt caz este cel al fostului edil din Băicoi, Ciprian Stătescu. La începutul anului 2016 a fost condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare de Judecătoria Câmpina, acesta fiind acuzat într-un dosar mai vechi de conflict de interese. Numai că soluția dată nu l-a împiedicat să candideze pentru un nou mandat, anul trecut, şi să fie şi reconfirmat în funcţie. Ulterior, însă, după câteva luni de la alegerile locale, respectiv la sfârşitul anului trecut, printr-un ordin semnat de prefectul judeţului s-a pus în aplicare decizia de încetare a mandatului de primar. Numai că, pentru că decizia instanţei nu prevedea că nu are interdicţia de a participa la un nou scrutin electoral, localnicii oraşului Băicoi au avut surpriza să afle că Stătescu este, din nou, candidat la funcţia de primar! Mai exact, este candidat din partea PNL la alegerile parţiale pentru desemnarea noului primar al oraşului, care vor avea loc în această duminică.

Permutări post-electorale

În ceea ce priveşte atât Consiliul Judeţean Prahova, cât şi Consiliul Local Ploieşti, în ambele cazuri, configuraţia din momentul de faţă nu mai este la fel cu cea de la debutul activităţii, motivul fiind acela că unii dintre aleşi au ţinut să fie candidaţi şi la alegerile parlamentare din decembrie 2016. Astfel, dintre cei 37 de aleşi judeţeni confirmaţi la alegerile locale din 2016, patru au optat, la sfârşitul anului trecut, pentru Palatul Parlamentului. Concret, Laura Moagher (PSD), Andrei Nicolae (PSD), Cătălina Bozianu (PMP) sunt acum deputaţi, iar Iulian Dumitrescu (PNL) este senator. Reamintim faptul că actualul legislativ judeţean este format din reprezentanţii a patru partide politice: PSD – care are 16 mandate de consilier, PNL – 15 mandate, şi PMP – două mandate, PSD şi ALDE deţinând şi majoritatea în legislativul judeţean.
De altfel, cei de la PSD şi ALDE deţin majoritatea şi în Consiliul Local Ploieşti, în contextul în care primarul Adrian Dobre (PNL) este secondat de către viceprimarii Cristian Ganea (PSD) şi George Pană (ALDE). Conform voturilor exprimate de către ploieşteni anul trecut, PSD a obţinut 11 mandate în legislativul local, PNL – 10 mandate, ALDE – patru mandate, PMP – două mandate. Şi în acest legislativ au mai avut loc unele permutări, social-democratul Răzvan Ursu renunţând la mandatul de ales local şi, în contextul în care a candidat şi la alegerile parlamentare, a optat pentru mandatul de deputat.
De menţionat, însă, că acestea nu au fost singurele schimbări, Fabioara Ionescu (PSD) renunţând, la rândul său, la statutul de consilier judeţean şi acceptând funcţia de administrator public al judeţului Prahova. Iar într-o recentă întrunire a Consiliului Local Ploieşti s-a consemnat încetarea mandatului unui liberal – Cristina Enache – la propunerea organizaţiei locale..