Procurorii anticoruptie sustin o inasprire a sanctiunilor pentru cazurile de coruptie, fiind astfel in contradictie cu autorii noului cod penal, care opteaza pentru o relaxare a acestora.
Astfel, procurorul Horatiu Baias, adjunctul Sectiei a II-a a DNA, a prezentat , in cadrul unui seminar organizat de Freedom House Romania, date statistice care dovedesc ca doar aplicarea unor sanctiuni penale severe reduce infractionalitatea.
Acesta arata ca o greseala similara, de relaxare a pedepselor, a fost comisa de legislativul din 1991. Dupa acest gest, in doar cinci ani numarul infractiunilor a crescut de trei ori.
Dupa acest interval, Parlamentul a decis, in 1996, inasprirea pedepselor, pentru ca “dupa zece ani, in 2006, au scazut iarasi la jumatate”, a explicat Baias.
Baias a mai relevat un pericol al reducerii limitelor de pedeapsa. “Multi dintre cei aflati acum in inchisori au ispasit deja termenele reduse din proiectul noului Cod penal, astfel ca vor trebui pusi imediat in libertate, pentru ca trebuie aplicata legea penala mai favorabila”, a explicat procurorul.
Daniel Morar, seful DNA, prezent la seminar, a descris pericolul ca abuzul in serviciu in forma agravanta sa nu mai poata fi sanctionat, fata de situatia de acum, cand sunt prevazute pedepse intre 5 si 15 ani de inchisoare, daca prejudiciul depaseste 200.000 de lei. “In cazul acestei infractiuni e nevoie de expertize contabile, verificari incrucisate, eventual comisii rogatorii, deci urmarirea penala este mai anevoioasa decat in cazul altor infractiuni. In plus, abuzul in serviciu nu se descopera instantaneu, ci procurorii sunt sesizati de regula de alte institutii, cum sunt Curtea de Conturi si Garda Financiara. Curtea de Conturi controleaza primariile o data la trei ani. In plus, timp de patru ani cat dureaza mandatul unui primar, niciun angajat al institutiei nu semnaleaza posibile abuzuri. Astfel, se pierd patru ani din cei sapte si jumatate, cat ar fi termenul de prescriere conform proiectului noului Cod penal”, a explicat Daniel Morar.
