Stupefiantele, flagelul care nu ocoleste Romania

* Numai 5% din cantitatea de narcotice rulata este “arestata”!
Traficul si consumul de droguri – probleme care preocupa nu doar societatea romaneasca, ci sunt de actualitate la nivel mondial. Cum poate fi, daca nu anihilat, cel putin tinut sub control acest flagel ? Aceasta este intrebarea la care incearca sa raspunda sociologii, psihologii, medicii si, nu in ultimul rand, oamenii legii. Despre aceste lucruri si legislatia in domeniu, despre cum sunt anihilate retele de traficanti si alte asemenea – aflati mai jos, in urma dialogului purtat cu procurorul Daniel Ghita (in foto), purtator de cuvant al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova. Experienta acestuia – „am lucrat, timp de trei ani, in cadrul structurii centrale a Directiei de Investigare a Criminalitatii Organizate si Terorism (DIICOT) din cadrul ICCJ” – i-a permis a face o “radiografie” a traficului si a consumului de stupefiante. Nu in ultimul rand, o „critica” a unor lacune din sistemul legislativ actual.
* Timpul este de partea infractorilor
„Anihilam si destructuram retele, scoteam de pe piata mai multi lideri importanti cu predilectie straini. Din experienta celor trei ani, pot trage concluzia ca Romania a devenit, din tara de tranzit, tara consumatoare de droguri”. Cu referire la primul aspect – tranzitul – interlocutorul a estimat ca numai 5% din totalul drogurilor vehiculate sunt capturate, concluzionand: “Foarte putin”. Cu privire la legislatie, ni se explica: „Codul de procedura penala si legile speciale ofera cadrul suficient pentru ca un profesionist sa-si faca meseria, insa continutul acestora lasa de dorit”. Unde este, totusi, lacuna de indreptat, in ceea ce priveste norma imperativa? La timp. Timpul lucreaza in favoarea infractorului, aceasta este ideea. „Perioada retinerii preventive este, potrivit Constitutiei, de numai 24 de ore. In acest context, inchipuiti-va urmatoarea situatie: traficantii au fost depistati la Nadlac, incercand sa tranziteze din Romania in Ungaria. In termen de 24 de ore, cat prevede legea, ar fi trebuit sa fie adusi la Bucuresti. In acest interval de timp, era nevoie sa fie audiati. Apoi, trebuia efectuata analiza fizico-chimica a substantei ce se presupunea ca este drog. Alt timp cheltuit. Si, cum suspectii aveau nevoie de aparatori si, nu in ultimul rand, de interpreti, fiind cetateni straini, timpul se scurgea… In acest interval, procurorul trebuia sa puna cap la cap toate dovezile, sa stranga probe . Concluzie: nu a existat suficient timp sa-si continue ancheta”. Asa se face ca, la Tribunalul Bucuresti suspectii au fost trimisi spre judecare si audiati in vederea unei eventuale arestari. Dar, instanta a fost pusa in situatia de a dispune eliberarea acestora, fiindca expirasera cele 24 de ore. Urmare fireasca – suspectii au parasit sala de judecata. Apoi, in baza probatoriului, temeinic intocmit, aceeasi instanta a emis mandate de arestare pe numele acestora, dar nu au putut fi puse in executare pentru simplu motiv ca traficantii disparusera.
„Au urmat alte eforturi, alt timp cheltuit pentru a-i gasi, fiindca acesti cetateni straini nu asteapta prea multe invitatii pentru a parasi tara”. Interlocutorul nostru pledeaza pentru o prelungire a perioadei de retinere a suspectului– de la 24 de ore la 72 de ore – pe care politistul sau procurorul poate sa o foloseasca la documentarea activitatii infractionale. „In tarile occidentale, ragazul este de trei zile. Pentru acest lucru, la noi trebuie modificata Constitutia, iar zilele acestea am vazut ca presedintele vorbea despre acest lucru, dar n-am regasit acest punct in amendamentele propuse. Masura se impune cu necesitate, fiindca vorbim despre situatiile in care avem de-a face si cu infractiuni complexe, de criminalitate organizata, iar acest timp, de numai 24 de ore, este ridicol de mic”.
Nu este mai putin adevarat ca reprezentantii diverselor organisme internationale au ridicat problema inclusiv la Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti (MJLC). Acesta din urma are, insa, numai drept de initiativa legislativa, nu poate modifica Constitutia. Concluzie: Cine are de castigat de pe urma acestui lucru ? Cei care comit fapte penale.
* Valea Prahovei – locul ales pentru consum
Dupa cum scriam mai sus Romania a devenit dintr-o tara de tranzit a drogurilor din ce in ce mai mult una consumatoare. Lucru valabil si pentru Prahova. Aici, interlocutorul nostru a tinut sa demonteze ideea ca judetul nostru ar fi placa turnanta a traficului sau consumului, dar nici nu a minimalizat fenomenul. „Apropierea de Bucuresti face ca, atat in weekend, cat si in vacantele de vara sau iarna, sa se consume, intr-adevar, substante interzise de lege, care au <> mai ales la studenti. Sunt aduse din Capitala si consumate, cu predilectie, fie in discoteci, fie pe Valea Prahovei. De regula, se consuma droguri de mare risc”. Exemple recente: un student a fost internat din cauza unei supradoze de heroina, luate chiar in ziua de Craciun. A fost urmarita filiera si s-a stabilit ca dealerul era un iranian, iar in urma cercetarilor, a fost arestat. Tot pe Valea Prahovei, la un hotel din Sinaia, au fost prinse trei persoane care consumau cocaina. Nu erau studenti, ci persoane instarite, deoarece cocaina si-o poate permite numai cel care dispune de resurse financiare. Pretul unui gram este de 100 de euro… Rezumand, in Prahova se consuma cu predilectie hasis, ecstaszy, rezina de cannabis. Si, desigur, in cazul celor instariti – cocaina, heroina etc.
* Care-i antidotul ?
Procurorul Daniel Ghita a fost, recent, in Olanda. Si ne-a precizat: „Acolo, problema este privita din pers- pectiva medicala si sociala, nu este axata strict pe aplicarea sanctiunilor penale. Exista centre specializate unde, pe baza recomandarilor medicale si, desigur, sub stricta supraveghere, persoanelor vulnerabile li se administreaza, ce credeti ? Heroina…” La noi exista programe speciale, iar substitutele drogurilor – metadona, suboxona etc . Care este solutia cea mai buna? Nu se stie. Se cauta. Fapt este ca experienta olandezilor are un avans de vreo 30 de ani, cata vreme, la ei, problema s-a pus inca de la inceputul anilor ‘70 in vreme ce, in Romania, abia in anul 2000 a aparut o lege pentru prevenirea si combaterea traficului de droguri. Antidotul, conform interlocutorului nostru, nu poate fi unul transant: „Personal, nu stiu care solutie este mai buna, dupa cum nu stiu daca sistemul juridic american este mai bun decat al nostru. Cu privire la acesta din urma, uneori am rezerve fata de sistemul curtii cu juri, cand stau si ma gandesc ca, in celebrul proces al lui O.J. Simpson, acesta, in ciuda probelor evidente care-l incriminau, a fost gasit nevinovat. Sunt modele de urmat si trebuie tinut cont de realitatea si specificul fiecarei tari”. Revenind la problematica adoptarii unui program apropiat de cel olandez : in 2004, odata cu elaborarea Legii 522, era prevazuta o procedura prin care consumatorii de droguri puteau sa beneficieze, in baza inscrierii intr-un program de tratament, de cercetarea si judecarea acestora in stare de libertate. Iar daca se conformau obligatiilor impuse de catre judecator, puteau chiar sa nu fie inchise. „Iata, asadar o inovatie in sistemul nostru, preluata de la americani, dar legea nu a intrat in vigoare. Se pare ca societatea romaneasca nu este pregatita inca pentru acest lucru”.
***
Traficul si consumul de droguri – unul dintre flagelurile care nu ocolesc nici Romania, nici Prahova. Numai 5% din cantitatea de stupefiante rulata este capturata. Pretul unui gram de cocaina este de aproximativ 100 de euro. Tributul platit de consumatori ajunge pana la pierderea vietii. In anumite privinte, legislatia a ramas in urma miscarii infractorilor . Se impune cu necesitate gasirea de solutii optime, pentru tratarea celor dependenti. Ca este dupa modelul american sau olandez, mai important este sa fie de actulitate. Timpul este de partea traficantilor. Cum scriam, un gram de cocaina costa 100 de euro. Vietile pierdute iremediabil in urma consumului n-au valoare…
Fl.TANASESCU