Calatoria prin lume a Noului An

Pe cele 360 de meridiane ale globului, oamenii sarbatoresc momentul de cumpana dintre anul vechi si cel nou printr-un ceremonial cu specific local, care difera, de la tara la tara. In Europa, Anul Nou este adesea un timp al superstitiilor si prezicerilor.
In Olanda, la trecerea in Noul An, pe strazi se ard brazii de Craciun si se lanseaza artificii, pentru a se alunga spiritele rele ale vechiului an.
In Polonia, Anul Nou este cunoscut ca “Noaptea Sfantului Vasile” – “Sylvester”. Se spune ca acesta a intemnitat un dragon pe nume Leviathan, despre care se presupunea ca va putea scapa numai in prima zi a anului 1.000, va manca tot Pamantul si toti oamenii, apoi va incendia cerul. In prima zi a anului, faptul ca lumea nu s-a sfarsit, a fost considerat un motiv de bucurie si de atunci se numeste Noaptea Sfantului Vasile.
In Spania si Portugalia se mananca 12 boabe de struguri dintr-un ciorchine, in noaptea dintre ani, cand orologiul bate ora 12.00, pentru a asigura 12 luni fericite in noul an.
In Scotia, de Anul Nou (“Hogmanay”), oamenii ard crengute de ienupar, ca sa alunge germenii oricaror boli. Meniul scotian traditional pentru aceasta sarbatoare consta in prajituri din aluat fraged, faina de ovaz, branza, whisky, vin si briose negre. Scotienii aprind focuri ca sa se descotoroseasca de vechiul an si, uneori, arunca in foc o figurina de paie reprezentand vechiul an. Ei cred ca noul an va fi norocos daca primul om care le va trece pragul dupa miezul noptii e un barbat brunet. Acesta nu trebuie sa vina cu mana goala, ci cu mici daruri simbolice precum paine, carbune, sare – acestea fiind simboluri ale vietii. In noaptea de Anul Nou, scotienii formeaza o hora si canta impreuna traditionalul “Auld Lang Syne”.
Manifestarile de Anul Nou in tarile scandinave au loc in ianuarie si sunt legate de vechile festivitati de iarna ale vikingilor care obisnuiau sa invoce timpul si lumina pentru a incuraja intoarcerea soarelui.
In Elvetia, se sarbatoreste Anul Nou pe 13 ianuarie. Oamenii ies pe strazi, costumati in spirite bune si rele.
In SUA, se crede ca fasolea cu boabe negre aduce noroc. Americanii obisnuiesc sa vizioneze campionatele de fotbal pe ecranele gigantice instalate in Time Square, la New York. La ora 12.00 noaptea, un mar gigantic aprins cu becuri electrice este coborat pe pamant. In acel moment, multimea incepe sa strige “La multi ani!”.
In ebraica, Anul Nou se numeste “Rosh Hashanah”. Este o perioada sacra, cand oamenii se gandesc la ceea ce au facut rau in trecut si promit ca vor fi mai buni in viitor. Ceremonii speciale au loc in sinagogi, unde se canta la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe si produse din faina, pentru a aminti de vremea recoltei. Evreii isi trimit felicitari cu mesajul traditional “Fie sa ti se scrie un an bun”! iar in ajunul sarbatorii Rosh Hashanah merg la sinagoga, inainte de a se intoarce la casele lor, pentru cina speciala de Anul Nou.
In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfantului Vasile, celebru pentru bunatatea sa. Copiii isi lasa incaltarile langa semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun. O mancare traditionala este “vassilopitta”, o prajitura in care este pusa o moneda de argint sau de aur. Cine gaseste moneda va avea noroc in anul respectiv.
In calendarul islamic, care se bazeaza pe miscarile Lunii, data noului an este devansata cu 11 zile in fiecare an. La musulmani cea mai importanta parte a festivitatii Noului An este povestirea istoriei Zborului lui Medina.
In Iran, Anul Nou se sarbatoreste pe 21 martie. Cu cateva saptamani inainte de aceasta data, oamenii pun seminte de grau la incoltit, in vase speciale. Pana la sosirea Anului Nou, graul creste si aminteste de primavara si de viata noua care incepe.
Hindusii nu sarbatoresc noul an in acelasi timp sau in acelasi fel. In Bengalul de Vest, oamenii se impodobesc cu flori, pe care le coloreaza in rosu, roz, violet sau alb. Femeile poarta haine galbene – culoarea primaverii. In sudul Indiei, mamele pun mancare, flori si daruri intr-o cutie speciala, pentru copii. In dimineata Anului Nou, copiii trebuie sa tina ochii inchisi, pana cand sunt condusi de mana la cutia cu daruri. In India Centrala, steagurile portocalii impodobesc toate cladirile in ziua de Anul Nou. In provincia Gujarat, vestul Indiei, anul nou este celebrat la sfarsitul lunii octombrie, in acelasi timp cu festivalul Diwali, cand pe acoperisuri se pun mici opaite cu ulei, aprinse.
In aprilie, cand Soarele se misca din Casa Pestilor in Casa Berbecului, locuitorii din Sri Lanka incep sa sarbatoreasca Anul Nou. Acesta cade de obicei pe 13 sau 14 aprilie.
In Tibet, Anul Nou (“Losar”) se sarbatoreste la sfarsitul lui ianuarie sau inceputul lui februarie, cand este luna noua. Ultimele doua zile ale vechiului an, denumite Gutor, sunt consacrate pregatirilor pentru noul an. Prima zi din Gutor este folosita pentru curatenia casei, in special a bucatariei, cea mai importanta incapere. A doua zi de Gutor au loc ceremonii religioase si apoi se fac cadouri in familie.
In Africa de Sud, de Anul Nou se trag clopotele bisericilor si se pot auzi chiar si focuri de arma. Pentru cei din provincia Cape, primele doua zile ale anului sunt petrecute intr-o atmosfera de carnaval, se canta si se danseaza pe strazi, in sunetul tobelor, toata lumea poarta costume viu colorate.
Anul Noul chinezesc este celebrat intre 17 ianuarie si 19 februarie, cand este Luna Noua, Yuan Tan. Chinezii din intreaga lume sarbatoresc prin procesiuni pe strada, unde sunt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred ca spiritele rele sunt peste tot in acea perioada, asa ca aprind artificii pentru a le indeparta. Uneori, ei isi sigileaza ferestrele si usile cu hartie, pentru a nu lasa spiritele malefice sa patrunda in casa.
Pentru japonezi, Anul Nou “Oshogatsu” este una dintre cele mai importante sarbatori si un simbol al innoirii. In decembrie sunt organizate “petreceri de uitat anul” sau “Bonenkai”, prin care oamenii lasa in urma problemele si grijile anului pe cale sa se incheie si se pregatesc pentru un nou inceput. Neintelegerile si animozitatile sunt uitate. Pe 31 decembrie, la miezul noptii, templele budiste bat gongul de 108 ori, ca simbol al incercarii de a scapa de 108 tipuri de slabiciuni umane. Pe 1 ianuarie, copiii primesc “otoshidamas” – mici cadouri cu bani inauntru.
Ceremonialul de innoire simbolica a timpului calendaristic in noaptea de 31 decembrie – 1 ianuarie este numit la romani Ingropatul Anului, denumirea de Revelion apartinand timpurilor moderne. Asemanator divinitatii, timpul se naste anual, intinereste, se maturizeaza, imbatraneste si moare pentru a renaste dupa alte 365 de zile.

Vascul norocos

Intre Craciun si Anul Nou exista obiceiul impodobirii caselor cu vasc, considerat din timpuri stravechi o planta miraculoasa, aducatoare de noroc.
Vascul isi mentine prospetimea verde si in timpul iernii, rezistand la ger si intuneric, ca pustnic in coroanele unor arbori falnici, singuratec si unic. Vechii germani credeau ca aceasta planta provine direct din cer.
Plinius cel Batran relateaza ca vascul era adunat in cadrul unei ceremonii speciale. Druizii, preotii celti invesmantati in alb, taiau vascul numai cu o secera de aur, si-l inveleau apoi cu grija intr-o mantie alba. Cu acel prilej se adunau ofrande si se jertfeau doi tauri albi, inaltandu-se rugi catre zeii atotputernici, pentru a fi indepartate duhurile rele.
Nimeni nu poate preciza cand aceasta traditie celtica a venerarii vascului a fost preluata de lumea crestina. Englezii obisnuiau sa-si impodobeasca de Craciun tavanele cu vasc. In Evul Mediu, crestinii purtau la gat crucifixe din lemn de vasc. Din Anglia si Scandinavia provine obiceiul ca fetele sa fie sarutate pe furate, timp de 12 zile intre 24 decembrie si 6 ianuarie sub ramura de vasc, caci cine nu o face va avea sigur ghinion in anul urmator.
Vascul si-a pastrat pana astazi caracterul misterios pentru ca nu creste decat in varful arborilor. Daca o bobita alba, lipicioasa de vasc este ingropata in pamant, ea nu va da niciodata rod. In schimb, fructul transportat in general de pasari pe ramurile din varful stejarilor da nastere la alte ramurele verzi. In Bretania se spune ca tinerii proaspat casatoriti care se saruta sub ramura de vasc vor avea noroc si copii multi.
Celtii foloseau vascul si ca leac tamaduitor impotriva tuturor bolilor si slabiciunilor. In secolul al 17-lea se folosea ca medicament sub forma de pulbere dizolvata in vin sau in sirop. Planta vechilor mituri a devenit in perioada Jugendstilului un element ornamental indragit, aparand foarte des pe delicatele brose din aur si argint impodobite cu perle. La Paris, la Nancy si in Boemia, industria sticlariei a produs pretioase obiecte care aveau ca element decorativ special o creanga de vasc.
Oricat de ciudata ar parea evolutia credintelor despre vasc, de la cea a celtilor si pana in zilele noastre, fiecare doreste sa aiba in casa in aceste zile o cat de mica crenguta de vasc, caci de noroc, sanatate si zile senine are nevoie tot omul.

Ce spun superstitiile

In noaptea de Revelion si in prima zi a anului sunt foarte multi cei care nu se abat de la reguli vechi si noi, avand credinta ca acestea le pot aduce noroc si fericire in restul lunilor.
Credeti sau nu in superstitii, e totusi bine sa stiti:
– nu se mananca,in ultima noapte a anului, carne de pasare, pentru ca se spune ca aceasta scurma si arunca norocul departe de casa;
– nu se strange masa din noaptea de Revelion pentru ca anul sa fie imbelsugat;
– nu se trece in noul an cu datorii, pentru ca se spune ca persoana care are de restituit bani sau obiecte asa va fi tot restul lunilor;
– nu trebuie sa fii certat cu nimeni, spunandu-se ca altfel dusmania se va pastra tot anul;
– e semn rau sa spargi ceva in noaptea de Anul Nou;
– e semn rau daca stranuti in noaptea de Anul Nou;
– nu se arunca nimic din casa in prima zi de an nou, nici macar gunoiul;
– nu se spala nimic in prima zi a noului an;
– e bine sa tii bani in mana la miezul noptii, pentru ca iti va merge bine cu banii tot anul (trebuie sa ai bani in bunzunar, mai ales noi);
– e bine sa iti tii iubita de mana: iti va merge bine cu dragostea tot anul;
– daca tii paharul in mana, va fi un an vesel;
– e bine sa ai pe masa de Anul Nou crengute de vasc;
– primul aliment care trebuie mancat in Noul An trebuie sa fie preparat din peste;
– aduce noroc sa mananci carne de porc sau linte de Anul Nou;
– e bine sa imbraci ceva rosu in noaptea de Revelion;
– dorinta pusa la miezul noptii de Revelion are toate sansele sa se implineasca;
– trebuie lasata o lumina aprinsa in casa pana la zi pentru un an nou luminos;
– se spune ca persoanele blonde sau roscate aduc ghinion, iar persoanele brunete aduc noroc, astfel ca e bine ca prima data in noul an pragul casei sa fie trecut de un barbat cu parul negru;
– femeile nemaritate, daca imprumuta o verigheta si o poarta de Anul Nou pe al treilea deget de la mana stanga, isi pot visa viitorul sot;
– trebuie imbracata o haina noua in prima zi din an.