Abia incepute, lucrarile autostrazii Bucuresti-Brasov par sa nu duca, deocamdata, Prahova, inainte, ci inapoi, pana in prima epoca a fierului. Ieri, a fost nevoie de intrunirea,in regim de urgenta, a unui intreg comandament,dupa ce, cu o zi inainte, se sistasera lucrarile pe raza comunei Rafov, fiindca lamele buldozerelor intrasera in zona unor situri istorice. Dupa cum ne-a precizat arheologul Bogdan Ciuperca, de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie, pe intregul fir al autostrazii exista zone cunoscute pentru importanta lor arheologica, in special partea sudica a judetului-in care se incadreaza si tronsonul in discutie- fiind bogata in situri. De aceea, inca din studiul de fezabilitate realizat in 2002, pe baza cercetarilor preliminare, s-a precizat ca si pe raza comunei Rafov, la kilometrul 37, dar si la cel cuprins intre 54-55, ca si la Gherghita si in alte zone, trebuie sa se respecte intocmai prevederile legale, care instituie, printre altele, obligativitatea descarcarii de sarcini arheologice a terenurilor pe care sunt situri reperate.Ceea ce in cazul de fata s-a intarziat. Ca urmare, au fost afectate- fara sa se poata aprecia, deocamdata, gravitatea, sapaturile fiind realizate, totusi, la suprafata, pe o adancime de circa 30 de cm, dupa cum ne-a precizat interlocutorul nostru- un sit care nu fusese anterior reperat, datat undeva in secolul V inainte de Hristos (numita de specialisti Hallstatt, sau prima epoca a fierului) si un alt sit- reperat – datand din mileniul I, cam din epoca migratiilor. In treacat fie spus, un incident similar a condus, pe traseul autostrazii Bechtel, la descoperirea celei mai mari necropole, cu 500 de morminte, provenite din secolul V e.n, perioada gepidica. Revenind la Prahova, ieri s-a intrunit, cum scriam inca de la inceput, un comandament, din care au facut parte reprezentanti ai administratiei judetene, ai Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie, ai Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale, ai firmei care a realizat proiectul, dar si ai Politiei de Investigatii Criminale. In esenta, s-a stabilit,dupa cum ne-a precizat arhitectul sef Luminita Iatan, ca lucrarile sa ramana sistate in zonele care figureaza cu situri reperate, cu obligatia stabilirii tuturor procedurilor legale care sa permita arheologilor sa poata derula sapaturile de salvare.In rest, derularea proiectului de construire a autostrazii nu va fi blocat. Un alt punct aflat pe traseul autostrazii care impune mare atentie, sub aspect istoric, este cel al zonei Lacul Turcului-Gherghita.
Luiza Radulescu Pintilie
