Sa-mi dati banii inapoi
Am trecut iar pe Alba Iulia. Strada. Din Ploiesti. Carino. Hac, faceam ori de cate ori masina salta pe valatucii vicelui Socoleanu. Si precis in secunda urmatoare facea hac si viceprimarul meu – ba nu-i al meu, ca la locale n-am vrut sa merg la vot, dar impozite si TVA platesc la stat, deci as vrea ca banutul sa fie investit, nu aruncat – caruia ii transmiteam una de dulce ori de cate ori se cocota masina pe relantisoare. Si mi-am amintim din ce motiv a zis Doamna Primarie ca a turnat gramezile de asfalt pe o strada domeniul public: ca sa-i determine pe soferi sa mearga cu viteza mica; altminteri le deranjeaza linistea. Si pe strada mea fac bolizii curse. Si-mi deranjeaza somnul. Dar n-am relantisoare. Deh, eu nu-s Carino!
Am dubii serioase. Am cautat in Dex online. Cuvantul relantisoare nu exista. Schimb cu guguloaie. Nema. Cucuie? O, da, si printre altele inseamna si mot. Mai cu mot sunt locatarii din Carino, c-au avut privilegiul de-a convinge Primaria sa creeze disconfort pe domeniul public, unde avem drepturi egale. Mai cu mot a fost si cel/cei care au luat o astfel de decizie discriminatorie. Si m-am gandit: imi vreau banii inapoi. Ca in cele cateva miliarde consumate cu lucrarile de construire a strazii se afla si taxele si impozitele platite de mine.
M.Bogdan
