„Pe 15 august, privilegiații purtători ai numelui Mariei se cuvine să își serbeze onomastica și să se bucure alături de familie și de prieteni”

Luiza Rădulescu Pintilie

Când se spune “La mulţi ani !” de Sfânta Maria – pe 15 august, când se prăznuieşte “Adormirea Maicii Domnului”- sau  pe 8 septembrie când  e  prăznuită “Naşterea Maicii Domnului “?! Se cade să fie adresate urări de bine purtătorilor acestui nume  în  fiecare dintre aceste două zile, sau doar  în cea de-a doua ?!

Întrebările  acestea au apărut în spaţiul public mai întâi ca o nedumerire, apoi au reuşit chiar să împartă, în ultimii ani,  până şi pe cei care se declară creştini,  în mai multe tabere, conturându-se tot mai mult ideea păcatului de a adresa cuiva cunoscuta urare  în ziua de 15 august când,  chipurile,  ar trebui să fie o zi tristă,  fiind vorba despre moartea Maicii Domnului.  Sunt sărbătoriţi care se supără de-a dreptul atunci când li se spune “La mulţi ani !” şi li se urează de bine într-o asemenea zi, iar în anii trecuţi a fost o adevărată isterie pe reţelele de socializare venită dinspre adepţii uneia sau alteia dintre părţi, rar  fiind însă  vorba despre argumente, ci mai de fiecare dată despre o agresivitate care de altfel s-a cam înstăpânit în spaţiul public mai  pe orice temă.

Fiindcă mai sunt puţine zile până la 15 august ,când se prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului-considerată de mai mulţi teologi drept „Paștele verii”, fiind sărbatoarea cea mai cunoscută în popor din acest anotimp şi cea mai importantă din cele închinate Născătoarei de Dumnezeu- şi când  pentru mai mult de două milioane de români e ziua numelui, am considerat că e potrivit să prezentăm, legat de  întrebările de la care am pornit aceste rânduri,  un punct de vedere avizat şi iată  răspunsul lămuritor al preotului Claudiu Băzăvan, doctor în Teologie, director al revistei „Conştiinţa” , aşezat sub un  îndemn el însuşi grăitor pentru cine vrea să-l accepte şi să-l înţeleagă :

„Spre surprinderea multora, sfinții din calendar sunt prăznuiți în zilele morții lor. În creștinism, sfârșitul pământesc nu este privit ca o tragedie ineluctabilă, ca o înfrângere definitivă, ci ca o ridicare la viața veșnică și fericită. Dincolo de granița timpului nu așteaptă mormintele săpate, ci bucuria intensă și fără de sfârșit promisă de Mântuitorul și garantată de Învierea Sa. Pentru creștini moartea nu înseamnă blestem, ci binecuvântare!

În contextul sfidării morții și celebrării perpetue a Învierii, Adormirea Maicii Domnului, prăznuită în fiecare an pe data de 15 august, reprezintă principala sărbătoare închinată celei mai frumoase și celei mai neprihănite dintre pământeni, dovadă și postul de două săptămâni care îi premerge. Cea mai fericită zi a Maicii Domnului a fost chiar ziua adormirii în care, plină de bucurie, și-a regăsit Fiul cel iubit. Prin urmare data de 15 august, denumită în mod tradițional ”Sfânta Maria Mare”, este zi de mare sărbătoare. Acum și nu în altă zi (nici măcar pe 8 septembrie, ziua nașterii Maicii Domnului, denumită prin contrast ”Sfânta Maria Mică”), privilegiații purtători ai numelui Mariei se cuvine să își serbeze onomastica și să se bucure alături de familie și de prieteni. Tentația unora de a preface o sărbătoare a bucuriei într-o zi  tristă sau, mai grav, într-o zi oarecare frizează absurdul dacă nu cumva se cheamă blasfemie. Vă amintiți finalul fericirilor (cântate, culmea, la orice slujbă de înmormântare)? ”Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri!” Cum sună un celebru refren al trupei Scorpions: ”The best is yet to come!”(„Ce-i mai bun urmează să vină !”)”.