În mai multe episoade, Federația Română de Fotbal a analizat și ”descoperit” formațiile cu cel mai bun parcurs în ultimul an calendaristic, din fiecare zonă a fotbalului românesc. Din perspectiva ”geografică” a performanței, județul nostru a prins un loc onorant, clasându-se în primele cinci la nivel de țară, după o serie de analize care evidențiază echipele cu cel mai bun parcurs în anul recent încheiat (puncte pe meci) în cele mai importante competiții ale fotbalului masculin (practic, un top 10 pentru fiecare zonă competițională: Liga 1 , Liga 2, Liga 3 , Cupa și Supercupa României, Liga Elitelor U19, CN U19 , Liga Elitelor U17, CN U17, Liga Elitelor U16).
Practic, s-a punctat județul de proveniență al fiecărei echipe aflate în topurile de mai sus, cu 10 puncte locul 1, cu 9 puncte locul 2 etc. În situația a două echipe aflate la egalitate de puncte într-un top 10, au fost punctate identic ambele județe de proveniență (spre exemplu, în ierarhia dedicată Cupei și Supercupei României, județele fiecăreia dintre cele 5 echipe cu 10 puncte din top au primit câte 5 puncte, fiind practic la egalitate pe locul 5).

Iată cum se prezintă și ierarhia:
Județ/Regiune Puncte
București 70
Dolj 63
Cluj 57
Ilfov 40
Prahova 39
Constanța 37
Argeș 33
Caraș-Severin 19
Harghita 18
Hunedoara 16
• Poziția Capitalei se explică prin punctele obținute constant de FCSB, Dinamo și Rapid, cluburile ai căror seniori activează în Liga 1, inclusiv la nivelul competițiilor de juniori. Totodată, prin contribuția Progresului Spartac (L3 și U17) și a Sport Team (U17).
• Performanța Doljului vine atât în urma punctajului important și constant furnizat în ierarhii de Universitatea Craiova, dar și prin contribuția majoră a CSJ Știința Craiova (U19 și U17) sau a FCU Craiova 1948 (Liga 2).
• Harghita prinde top 10 exclusiv în urma rezultatelor clubului Csikszereda la nivel juvenil, diferite categorii de vârstă, în vreme ce poziția Constanței e dependentă de Farul Constanța, fostă Viitorul, pe aproape toate planurile (un singur punct de la Kinder Constanța – CS Copiii Constanței la nivel juvenil).
• În mare parte, performanțele județului Prahova se ”leagă” de performanțele Petrolului, mai ales la categoria Under 17 juniori republicani, unde echipa ploieșteană (foto) are punctaj maxim!

Se schimbă formatul Cupei

Zilele acestea au avut loc noi întâlniri referitoare la schimbarea formatului Cupei României, faza națională, după cele demarate la finalul anului trecut. Reprezentanții Hypercube, partenerul FRF în acest proiect, au prezentat cinci posibile formate, toate pornind de la modelul elvețian, care ar implica un sistem cu grupe în primele faze ale competiției. Aceștia au discutat cu reprezentanții cluburilor din primele trei ligi, asociații județene, deținători de drepturi și jurnaliști despre care ar fi cea mai potrivită variantă pentru Cupa României.
Prezentările au conținut și simulări privind impactul fiecărui format asupra numărului de meciuri pe care o echipă le-ar putea disputa acasă / în deplasare, tipul de adversari pe care i-ar putea întâlni (cu o cotă valorică mai mare sau mai mică), gradul de predictibilitate (termenul preferat al președintelui Burleanu, care trebuie să mai prezică, totuși, și pe când o calificare a Naționalei, precum… ”Mama Omida”) al meciurilor și numărul de spectatori pe care i-ar putea atrage competiția la stadion.
Au fost analizate și calendarul competițional, și perioadele în care ar putea avea loc meciurile conform unui nou format, fără a aglomera programul echipelor implicate în mai multe competiții.
Pe baza feedback-ului primit, urmează să se propună și o grilă de premiere pentru toate fazele competiției. În următoarele săptămâni va fi livrată forma finală a proiectului în baza căruia ar putea avea loc viitoarele ediții de Cupa României.
Interesant este că, la acest capitol, AJF Prahova se poate spune că a fost cu un pas înaintea tuturor, accesul în faza județeană a Cupei, din acest sezon, în județul nostru, urmând să se facă în baza unei cereri, doar echipele care doresc să bifeze competiția urmând să participe, evitându-se astfel lungul ”lanț” de neprezentări devenit obișnuință în primele faze ale întrecerii.