Florin Tănăsescu
Ion al lui Rebreanu – ăla din „Glasul asfaltului, blestemul trădării neamului” – se uită ca prostul şi exclamă: „Dom’le, au vândut, dar au şi făcut!”. Ce mai ţară – fundătură asortată cu mixtură. Wow! Pentru aşa ceva, merită să fii prostit la infinit!
– Ioane, Ioane, România doarme! Dar, tu?
– Io, ce, bre, tataie? Să recunoaştem, trăim vremuri de împliniri măreţe şi nivelat conştiinţe. Recunoaşte şi mata că pariul cu agricultura e câştigat de betoane!
Pleacă Ion, ducând cu el regretul că a râvnit, ca un dement, pământ, nu ciment! Dar, mai are o şansă. Devine Lordul John. Merge în cotigă alături de un alt patriot: Dinu Păturică. Strigă:
– Gaaarduri vindem, gaaarduri! Gaarduri originale, cu leoparduri la vedere.
– Nene, pluralul animalului nu-i corect!, comentează un copilaş.
– Hai, lasss! Suntem sătui de mofturoşi. Ia, mai degrabă anunţă sătenii să prindă oferta Black România.
Căruţa-cotigă, în care pe vremuri se cărau gunoaie, zboară spre viaţa parlamentară. John îi zice lui Dinu:
– Bă, mutule! Crezi că se ajunge deputat tăcând? Bagă ceva din top!
Păturică tuşeşte, apoi strigă:
– Ţaaarcuri, vindem! Ţaaarcuri orginale, fabricate în Indonezia, nu în România.
– Taică, dar ce facem noi cu ele? N-avem oi!, s-aude un glas.
– Bre, prea multe întrebări strică. Păstrează-le pentru matale. Cumperi sau îţi împrejmuim noi ograda? Of, câte să mai facem pentru voi !
Dom’ John, îi suflă la ureche viitorului deputat: „Moşul ne-a dat o idee. Ia să eliminăm noi din vocabularul naţiei unele semne de punctuaţie!”. Zis şi strigat:
– Viiindem mirări, cumpărăm întrebări! Oferta zilei: Trei semne de mirare la o singură întrebare. Ia neamule, uimiri! Uită de amintiri şi întrebări al căror rost e prea târziu!
– Viiindem succesuri, cuuumpărăm interesuri!, îl dublează Ion. Pardon, Lordul John!
– Domnu’, gramatical nu e corect cum rostiţi!, se trezeşte unul din România asfaltică să îndrepte o greşeală făcută nu în campania electorală de azi sau de ieri. Din ’90, încoace!
– Nu-i treaba ta, mă, ce e corect şi nu-i corect în ţara asta. Marş de-aici ! Noi scriem şi rostim corect româneşte! Voi, să băgaţi la cap:
– Teeelevizoare viindem! Teeelevizoare de asfaltat ai minţilor ochi privitoare!, revine în forţă Păturică.
– Cu ce preţ, maică?, face greşeala de a pune întrebarea o bătrânică.
– Mamaie, e interzis să socoţi ce-i rău şi ce-i bine în România! Taci şi ia colea două, de-a moaca. Zi „Bogdaproste!”. Of, câte nu facem pentru neamul ăsta!
Mergea cotiga. Încotro? Dumnezeu cu mila! La o răspântie, cineva:
– Domnilor, pot exclama şi eu ceva?
În mărinimia lor, John şi Dinu exclamă într-un glas:
– Treacă de la noi. Zi!
– Hai, lasss! Ţară, bun rămas!
