Solicitarea pentru obţinerea autorizării de a utiliza tehnologia 5G trebuie să cuprindă o declaraţie pe proprie răspundere care să ateste că producătorul ”nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent”, se arată în proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G. Scrisoarea de intenție se depune la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor și se transmite de îndată la CSAT, mai arată documentul, citat de Agerpres.
În plus, declarația pe proprie răspundere mai trebuie să ateste că producătorul are o structură transparentă a acţionariatului, nu are cunoştinţă de un istoric de conduită corporativă neetică și se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.
Aceste condiții par să elimine compania Huawei dintre competitori, ceea ce ar fi în linie cu intențiile cuprinse în Parteneriatul semnat de România cu SUA. „România tocmai a semnat un memorandum de înțelegere cu SUA, chiar înaintea întâlnirii pe care președintele Iohannis a avut-o cu președintele Trump. Scopul, în conformitate cu acel Memorandum, este ca România să devină, să spun așa, „liberă de Huawei”. Vrem ca prietenii și aliații noștri să folosească orice fel de echipament doresc pentru 5G, atât timp cât respectă standardele de guvernare, ceea ce nu include împărtășirea de informații cu guvernele-gazdă, nu include activități maligne și o serie de multe alte lucruri față de care, evident, ne opunem. Cred că România a analizat foarte serios ce tehnologie 5G să folosească pe viitor și a decis că tehnologia chineză nu este calea pe care să o urmeze, iar noi aplaudăm această poziție”, a declarat Ambasadorul SUA la UE, Gordon Sondland.
Radoslaw Kedzia, vicepreședintele Huawei pentru regiunea CEEN (Europa Centrală și de est și țările nordice), a avut la finalul lunii septembrie la București o întâlnire cu presa pe tema statutului Huawei în Europa și în lume, în contextul relațiilor tensionate dintre China și SUA. Acesta a răspuns întrebărilor legate de acuzațiile care i se aduc producătorului chinez la nivel internațional dar și asupra situației companiei în țările din regiune în contextul lansării rețelelor 5G. „Suntem sub presiunea media de la începutul acestui an cu acuzații privind securitatea cibernetică și este nedrept ca reputația noastră să fie afectată fără dovezi. Securitatea cibernetică este un subiect fierbinte care este politizat. Nu suntem un operator de rețea, ci furnizor de soluții de rețea și soluțiile noastre nu au pus niciodată probleme de securitate, de asta clienții noștri au încredere în noi. Situația din România a fost o surpriză pentru noi”, a spus atunci vicepreședintele Huawei.
Acesta a mai precizat că Polonia, o țară care a semnat un memorandum similar cu SUA pentru securitatea 5G a fost mai transparentă decât autoritățile de la București.
Potrivit Expunerii de motive la proiectul de lege, dispozițiile din domeniul comunicațiilor electronice nu sunt suficiente din perspectiva domeniului securității naționale și apărării naționale, aspect ce trebuie reglementat printr-un alt act normativ.
Dezvoltarea tehnologiilor 5G poate crea premisele manifestării unor riscuri şi ameninţări interconectate, de natură a creşte complexitatea, incertitudinea şi volatilitatea mediului global de securitate, iar o gestionare precară a acestora ar putea conduce proliferarea şi redimensionarea unor ameninţări transfrontaliere, precum terorismul, hacktivismul, criminalitatea organizată. În acest context, creşterea şi îmbunătăţirea comunicaţiilor care susţin servicii digitale inovatoare menite să sprijine cetăţenii şi mediul de afaceri trebuie să fie susţinută prin măsuri de securizare a datelor şi informaţiilor vehiculate în sistemele respective”, mai arată documentul. Prin proiect se propune ca autorizarea să fie acordată prin decizie a Prim-Ministrului, după avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT), fiind luat în considerare rolul stabilit prin Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare al Țării.
Totodată, în prezentul act normativ se propun măsuri de eliminare treptată a tehnologiilor, echipamentelor și programelor software utilizate în prezent de către furnizorii de reţele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G. Proiectul stabileşte ca eventualele litigii, dată fiind importanţa proiectului de act normativ din perspectiva domeniului securităţii naţionale şi apărării naţionale, să fie analizate în primă instanţă de Curtea de Apel Bucureşti. Potrivit proiectului, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) poate aplica operatorilor telecom amenzi între 3% și 10% din cifra de afaceri dacă refuză să furnizeze „informații detaliate cu privire la tehnologiile, echipamentele și programele software implementate în rețelele 5G, cu privire la producătorul acestora, precum și cu privire la gradul de externalizare către terțe părți al anumitor activități referitoare la gestionarea rețelelor de comunicații electronice furnizate”. De asemenea, ANCOM poate aplica amenzi în cuantum cuprins între 1% și 5% din cifra de afaceri dacă operatorii de telecomunicații utilizează tehnologii, echipamente și programe software în rețelele 5G puse la dispoziție de producători care nu au obținut sau cărora le-a fost retrasă autorizarea stabilită sau dacă utilizează, după expirarea termenului maxim de 5 ani, menționat anterior, de tehnologii, echipamente și programe software în rețelele de comunicații de la producători fără autorizație.
