Sfântul Andrei Criteanul s-a născut în Damasc, în jurul anului 660. Din viaşa sa, aflăm că micuţul Andrei nu a vorbit până la vârsta de 7 ani, când, într-o duminică, după ce a primit Sfânta Împărtăşanie, a început să vorbească, având o abilitate nemaintâlnită. La vârsta de 15 ani merge la Ierusalim, unde devine călugar la Biserica Sfântului Mormânt. După numai câţiva ani devine secretar al patriarhului de Ierusalim.
În 685, Teodor, Patriarhul Ierusalimului, Îl trimite la Constantinopol pentru a confirma acceptarea din partea Patriarhiei, a decretelor celui de-al Şaselea Sinod Ecumenic, împotriva monoteismului. În timpul în care a stat în capitala Imperiului, Sfântul Andrei a fost hirotonit diacon şi a slujit pe lângă un orfelinat şi un azil de bătrâni. În jurul anului 700, a fost numit Arhiepiscop de Gortyna, dioceza a Mitropoliei Cretei. Moare în insula Lebos, în jurul anului 740. Biserica îl cinsteşte în data de 4 iulie. Nu trebuie însă confundat cu Sfântul Andrei cel din Creta sau “Calivitul”, prăznuit pe 17 octombrie, care a dobândit moarte martirică în 766.