Trei din zece români din mediul urban se declară fericiți, iar doi din zece se consideră nefericiți. Relațiile cu persoane apropiate (familie, copii sau prieteni) reprezintă principalul motiv de fericire pentru 57% din locuitorii de la oraș, potrivit unui studiu pe tema fericirii făcut de compania de cercetare de piață Ipsos în rândul persoanelor din mediul urban din România și preluat de Hotnews.
Studiul și-a propus să înțeleagă cât de fericiți sunt românii și ce anume îi face fericiți, iar pentru a evalua nivelul individual de fericire respondenții au putut alege o notă pe o scală de la 0 – “sunt foarte nefericit(ă)” până la 10 – “sunt foarte fericit(ă)”. 30% din respondenți se declară fericiți, optând pentru notele maxime pe scala propusă (9 sau 10). Persoanele din această categorie locuiesc mai degrabă în orașe de mărime medie (50.000 – 200.000 locuitori), sunt căsătorite, au copii și beneficiază de venituri peste medie (atât la nivel personal, cât și în ceea ce privește întreaga gospodărie). Viața lor este definită de o abordare pozitivă: sunt optimiști, altruiști, sociabili și prietenoși; râd zilnic. Familia reprezintă o ancoră importantă în viața acestui segment. Cariera este secundară ca importanţă (deși nu este neglijată). Participă zilnic la activități legate de creșterea și educarea copiilor, la fel cum își alocă timp mai des pentru a se juca cu aceştia sau pentru a organiza grătare în familie – prin comparație cu alte segmente. Românii din această categorie au o relație strânsă cu partenerul de viață: ies des în oraș împreună și își fac cu regularitate cadouri. “Fericiții” își fac timp pentru ei: urmează cursuri de dezvoltare personală, merg cel puțin lunar la saloane de cosmetică sau la coafor, se duc mai des la teatru, cinema sau la spa și merg mai frecvent la cumpărături pentru schimbarea garderobei. Sunt stăpâni asupra propriei vieți. Sunt independenți, se bazează pe forțele proprii, încearcă să țină lucrurile sub control și au un simt practic – caută un scop în ceea ce fac. Nu le este teamă de schimbări și sunt mereu în căutare de lucruri noi. Persoanele din acest segment se declară active, mereu în mișcare, fapt confirmat și de rata mai ridicată de călătorii – atât în țară cât și în străinătate. În același timp, consumă rar alcool, iar ponderea nefumătorilor este cea mai mare în acest segment.
Unul din cinci români din mediul urban se simte nefericit. Persoanele din acest segment provin mai degrabă din orașe mari, nu sunt căsătorite și nici nu au copii. Numărul acestora este mai mare în rândul studenților, persoanelor fără ocupație sau celor care lucrează în regim part time/ fără un program fix, precum și în cadrul gospodăriilor cu venituri mici. “Nefericiții” sunt mai degrabă pesimiști, nu obișnuiesc să râdă sau chiar plâng des. Acest segment înregistrează rate reduse pentru majoritatea activităților monitorizate, inclusiv în ceea ce privește călătoriile. Dincolo de acestea, nu există diferențe de gen sau vârstă între segmente. Cu alte cuvinte, pentru a fi fericit în România, nu contează dacă ești bărbat sau femeie, tânăr, adult sau senior. Întrebați ce anume îi face fericiți, majoritatea respondenților din cele trei segmente răspund spontan că este vorba despre relațiile din cercurile apropiate: familia (46%), copiii (12%) sau prietenii (9%). Prietenii sunt apreciați în special de către tineri (20-29 ani), necăsătoriţi, studenți sau persoane care nu au copii.
La o distanță considerabilă pe lista motivelor de fericire se află job-ul/ cariera (9%), sănătatea (9%), viața, în general (9%), banii și stabilitatea financiară (8%), vacanțele și călătoriile (6%) sau micile bucurii ale vieții/ lucrurile mărunte (5%). Bărbații au o perspectiva pragmatică și sunt motivați mai degrabă de viață, în general sau de bani și stabilitate financiară. Femeile consideră că, dincolo de copii, fericirea este adusă de vacanțe și călătorii, lucruri mărunte sau chiar dragoste. Tot femeile își menționează soțul/partenerul că motiv de fericire într-o proporție mai mare față de bărbați (8% față de 3%).
Studiul Ipsos s-a desfăşurat în perioada 3-12 octombrie 2018 pe un eşantion reprezentantiv urban de 800 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 50 de ani. Interviurile au fost realizate online, pe baza panelului Ipsos.
