Boom-ul economic record din ultimii ani din Europa şi din alte părţi ale lumii a lăsat locul marii încetiniri, care pune presiune pe cei la care prosperitatea nou creată n-a ajuns sau acolo unde guvernele au investit mai mult în consolidarea propriei puteri, scrie Ziarul Financiar.
În iunie, autorităţile de la Chişinău au reacţionat rapid, cedând, la presiunea protestelor şoferilor contra scumpirii benzinei şi motorinei. Benzina se scumpise cu 25% într-un an, în condiţiile în care Republica Moldova este considerată cea mai săracă ţară din Europa.
Pe 17 noiembrie are loc primul act al deja celebrelor proteste ale „vestelor galbene“ din Franţa, şi ele aprinse de scumpirea carburanţilor. Franţa nu este o naţiune săracă, însă boom-ul economic din ultimii ani i-a ocolit pe unii francezi, mai ales pe cei de la periferii. Weekendul trecut a marcat al cincilea episod al demonstraţiilor franceze, presărate cu scene violente şi perturbatoare. Preşedintele Emmanuel Macron, cu populari­tatea în scădere, a cedat în cele din urmă, dar, spun unii, prea târziu.
În paralel cu filmul „vestelor galbene“ s-au făcut auzite şi protestele şoferilor bulgari contra creşterii preţurilor benzinei şi motorinei. Mai multe weekenduri la rând demons­traţiile s-au răspândit în aproape 20 de oraşe, iar participanţii au blocat drumuri principale. S-a vorbit de un cartel al preţurilor carburanţilor, dominat de Lukoil, care deţine singura rafinărie de petrol din Bulgaria – LUKOIL Neftochim Burgas – şi operează mai multe rezervoare de petrol în această ţară. Autorităţile antimonopol au promis că vor cerceta practicile prin care retailerii de com­bustibil stabilesc preţurile.
Ecourile vestelor galbene s-au auzit în Belgia, unde în toamnă protestatarii au încercat să blocheze un depozit al Lukoil, în Olanda, în Germania, în Polonia, unde un grup de fermieri a blocat o autostradă pentru a cere compensaţii pentru porcii pe care au fost obligaţi să-i ducă la abator, şi mai recent chiar în Turcia.
În Serbia, iarna a început cu mii de persoane adunate într-un marş prin Belgrad contra unui atac asupra unui politician de opoziţie. Sâmbăta trecută, mii de sârbi s-au adunat din nou în capitala ţării pentru a protesta împotriva a ceea ce ei consideră că este regimul autocrat al preşedintelui Aleksandar Vucic, fost responsabil cu propaganda pentru preşedintele Iugoslaviei şi apoi al Serbiei Slobodan Miloşevici, condamnat de Tribunalul Internaţional al Naţiunilor Unite pentru crime împotriva umanităţii în războaiele din Iugoslavia şi Kosovo.
În Ungaria, duminică a fost a patra zi de proteste din ultimele cinci. Demonstraţiile din weekend au devenit cea mai închegată şi susţinută manifestare de opoziţie faţă de politicile premierului Viktor Orban de când acesta a venit la putere, în urmă cu opt ani.
Ca un ecou la mişcarea “Vestelor Galbene“ din Franţa, mii de turci au demonstrat la sfârşitul săptămânii trecute contra scumpirii traiului, spunând că refuză „să plătească preţul crizei economice“, scrie AFP. Protestele s-au concentrat în sudul şi sud-estul ţării. Oamenii au acuzat mai ales creşterile puternice ale preţurilor din ultimele luni. Situaţia economică din Turcia s-a degradat mai ales din cauza prăbuşirii lirei turceşti pe fondul unor tensiuni diplomatice între Ankara şi Washington în această vară şi al reacţiilor pieţelor la politicile economice ale guvernului. În noiembrie, inflaţia a atins un ritm anualizat de 21,6%, nivel uşor mai slab decât în luna anterioară.