Violeta Stoica

Procedurile de achiziție extrem de greoaie ar putea fi circumstanțele atenuante pentru întârzierea cu care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere se pregătește să repare cel mai circulat drum național din țară, într-o zonă extrem de folosită atât de către camioanele de mare tonaj cât, mai ales, de către turiștii care se întorc din vacanțele de pe Valea Prahovei.
Ruptura de sub DN1, care riscă să genereze probleme mult mai mari dacă nu va fi reparată cât mai repede, a apărut pe o lungime de circa 50 de metri în urmă cu doi ani, când s-a produs o alunecare de teren spre albia râului Prahova.
De circa doi ani, CNAIR a reușit să întocmească doar documentația pentru lansarea procedurii de achiziție a lucrărilor de aducere a porțiunii respective din DN1, adică studiul de fezabilitate și proiectul tehnic. Acum, a fost lansată licitația pentru lucrările propriu-zise, care însă nu vor fi demarate, cu siguranță, mai devreme de vara anului viitor. Și asta în condițiile în care această procedură de achiziție se va derula ca la carte și nu va fi întreruptă de contestații, amânări și alte acțiuni similare…

În toamna anului 2016, într-un proces-verbal de constatare a efectelor calamităților naturale produse în zona comunei Cornu, pe DN1, la kilometrul 98, pe sensul de coborâre dinspre Brașov spre Ploiești, se arăta că administratorul drumului național respectiv (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) trebuie să facă demersuri pentru aducerea drumului național DN1 la starea inițială, termenul stabilit fiind urgent, începând cu data de 28 noiembrie 2016.
Urgența cu care s-a acționat s-a văzut, situația depinzând – parțial, ce-i drept – de modul în 3-acare s-au efectuat achizițiile publice pentru proiectare și pentru întocmirea studiului de fezabilitate.
Tocmai de aceea, însă, nici acum, la mai bine de doi ani de la alunecarea terenului de sub DN1, care a antrenat și lucrările de sprijinire a drumului național – corpul drumului – nu au fost făcute reparațiile în zona respectivă. Și așa, circulația a fost îngreunată în apropiere de Cornu și așa va și rămâne până când se va da ordinul de începere pentru stabilizarea terenului de sub DN1 (unde acum este pur și simplu albia râului Prahova).
Mai mult decât atât, nu numai corpul drumului trebuie să intre în reparații, ci și întreaga bandă 1 de pe sensul de mers Brașov-Ploiești, pentru că este afectată de fisuri, de crăpături și de o tasare, toate acestea pe o lungime de circa 50 de metri, unde va fi nevoie de intervenție pentru reparații complete.
Lucrările – estimate la circa 2,5 milioane de lei – nu vor începe mai devreme de vara anului viitor, având în vedere faptul că abia a fost lansată licitația pentru desemnarea constructorului care se va ocupa de această lucrare de infrastructură.
Potrivit documentației întocmite la solicitarea CNAIR, se pare că lucrări de consolidare a zonei respective ar mai fi fost făcute în anii… ’60, adică în urmă cu circa jumătate de secol! “Există informații cu privire la faptul că în perioada anilor 1965 au fost executate lucrări de apărare a drumului, poziționate la 5-7 m de marginea acostamentului, care constau în: pereu și o grindă din zidărie de piatră și beton. Direcția de curgere în curbă a râului Prahova în această zonă, coroborată cu viiturile însemnate din ultimii 20 de ani, de coborâre a talvegului cu cca. 3m, a făcut ca piciorul taluzului să fie puternic erodat, să dezafecteze și să se prăbușească lucrările de apărare existente”, se arată în proiectul tehnic.
Schimbări în structura drumului par însă să fi apărut și pe partea stângă a drumului DN1, în zona respectivă, pe sensul de mers Ploiești-Brașov, unde a fost sesizată o altă problemă: o ușoară deplasare pe verticală a terenului care generează fisuri longitudinale și crăpături transversale cu deschiderea de 0,5 cm-1,5 cm. Practic, prin infiltrarea apei pluviale în aceste fisuri și crăpături fenomenul de tasare este accentuat și în această zonă.
De vină se pare că sunt nu numai vechimea drumului și lipsa intervențiilor pentru menținerea structurii în stare bună, ci și formațiunile geologice de lângă Breaza – Cornu. Practic, principalele cauze care au condus la degradarea corpului drumului au fost constituția terenului, eroziunile produse de râul Prahova, amenajările punctuale ale râului pe zonele de protecție a terasamentelor căii ferate în amonte de zona afectată, care au schimbat regimul normal de curgere al acestuia, prezența apei subterane în stratul de umplutură de pietriș, precum și lipsa unui sistem de drenaj al apelor și a unei amenajări de dirijare a apelor de suprafață în lungul drumului.
În orice caz, chiar și la demararea lucrărilor în zona respectivă, situația traficului nu va fi mai bună decât acum pentru că este nevoie de intervenții majore de consolidare și de refacere a structurii rutiere, printre care și amplasarea a nu mai puțin de 45 de piloți forați, de fundații cu parapete metalice și sisteme de drenaj pentru apa pluvială.