V. Stoica
Ieri, puțin după ora 13.00, pe panoul de monitorizare a stațiilor de măsurare a calității aerului din județul Prahova, aparținând Agenției pentru Protecția Mediului Prahova, au fost afișate informații oficiale îngrijorătoare, care ar trebui să dea de gândit în mod serios autorităților de mediu și celor locale.
La trei dintre cele șase stații monitorizate, calitatea aerului era încadrată la “rău”, ceea ce înseamnă că, în diferite zone ale municipiului Ploiești, locuitorii orașului au respirat aer viciat și care nu le face deloc bine la sănătate. Dimpotrivă! Astfel, conform informațiilor făcute publice prin intermediul panoului, la stațiile de măsurare PH 2, PH 5 și PH 6, aflate în centrul Ploieștiului, în Bd. București și, respectiv, în Mihai Bravu, calitatea aerului în jurul prânzului era destul de rea.
Interesant este că reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Prahova au publicat pe site-ul propriu, dar fără să transmită populației – prin intermediul presei – mesaje de atenționare privind depășiri constante ale emisiilor de particule în suspensie PM10.
Astfel, la data de 10 octombrie, de exemplu, a existat o atenționare privind depășiri ale mediei zilnice la PM10 în stațiile automate de monitorizare a calității aerului PH2- Piața Victoriei și PH5-Bariera București.
O altă atenționare a fost publicată pe același site privind depășirea normelor pentru același indicator în perioada 19-21.10.2018, însă în mai multe stații de monitorizare din Ploiești, respectiv la PH1-APM Sediu, PH2-Piața Victoriei, PH4-Primăria Brazi, PH5-Bariera București și PH6-Mihai Bravu.
Conform celor de la calitateaer.ro, particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Pentru că la Ploiești nu există vreo sursă naturală de apariție a pulberilor în suspensie (cum ar fi erupții vulcanice sau furtuni de nisip), rămân sursele de poluare cu PM10 produse de mâna omului: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice și, nu în ultimul rând, traficul rutier, care contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și din cauza arderilor incomplete.
“Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer și, în consecință, mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură”, se arată pe site-ul oficial calitateaer.ro, care este, de fapt, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.
