129 de organizații nonguvernamentale au semnat o scrisoare prin care îi cer președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea pentru combaterea spălării banilor și să o retrimită Parlamentului pentru a reexamina prevederile privind activitatea asociațiilor, dar și să ceară opinia Comisiei de la Veneția. Semnatarii spun că în textul legii au fost introduse prevederi care nu răspund unor probleme de fond și care vor duce la blocarea activității asociațiilor și fundațiilor. Scrisoarea a fost trimisă președintelui Iohannis de către Centrul de Resurse pentru participare publică,fiind semnată de alte 128 de organizaţii nonguvernamentale, care arată că Parlamentul a adoptat în 24 octombrie proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în pofida criticilor vehemente ale societății civile la adresa unor articole considerate abuzive și neconforme cu Directiva Europeană privind spălarea banilor, pe care o transpune.
Cele 129 de organizații semnatare îi cer lui Iohannis să nu promulge proiectul de lege în forma actuală și să sesizeze Comisia de la Veneția, pentru a formula o opinie, afirmând că în textul legii au fost introduse prevederi care nu răspund unor probleme de fond și care vor duce la blocarea activității asociațiilor și fundațiilor și a altor persoane juridice fără scop patrimonial din România. Semnatarii contestă includerea asociațiilor și fundațiilor între „entitățile raportoare” care intră sub incidența legii, cu obligații similare cu cele ale instituțiilor de credit, instituțiilor financiare sau administratorilor de fonduri, arătând că includerea acestor entități excede prevederilor Directivei care nu face referire la persoanele juridice fără scop patrimonial, ci la instituții de credit, instituții financiare, auditori și experți contabili, notari sau alte profesii juridice atunci când participă în tranzacții financiare. ONG-urile spun că, practic, fără niciun temei sau analiză de risc, legea plasează asociațiile și fundațiile în aceeași categorie de risc cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc sau cu instituțiile bancare.
De asemenea, ONG-urile contestă traducerea eronată, în cazul asociațiilor și fundațiilor, a termenului „beneficiary owner”, din Directivă, prin termenul de „beneficiar real” definit în proiectul de lege ca incluzând „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociația sau fundația a fost înființată sau funcționează”. În această definiție sunt incluși beneficiarii finali ai serviciilor oferite de organizații, deși prin Directiva europeană se urmărește posibilitatea identificării celor care controlează sau iau decizii cu privire la o entitate, și nu a celor care sunt destinatarii activităților entității.