Andrei Nicolae, deputat PSD Prahova

Asistăm de cel puțin un deceniu la un asediu al părerologilor în materie de drepturi și libertăți cetățenești care pare a-și atinge punctul culminant în aceste zile în care plaiurile mioritice sunt răscolite de un nou referendum. Astfel, cei care au citit despre drepturile omului pe twitter și facebook sau au prins după ureche trei noțiuni de la un „influencer” doctor în Instagram îmbracă haina poliției morale și cred că au monopol pe toleranță, iar dreptul la exprimare îți aparține doar dacă gândești la fel ca ei, altfel ești decrepit, suferi de vreo fobie și meriți să fii înjurat, ars pe rug sau cel puțin ghilotinat.
Cu riscul de a repeta la infinit cuvintele lui Iorga – “Cine uită nu merită” – vă invit să facem o scurtă incursiune printre principalele documente care ne vorbesc despre drepturile omului:

• Declaraţia Drepturilor Omului și Cetăţeanului – 1789

Articolul IV: Libertatea este de a face tot ceea ce nu face rău altora: astfel, dreptul fiecărui om nu are limite, cu excepţia acelora care asigură celorlalți membri ai societăţii exercitarea aceloraşi drepturi. Aceste limite pot fi determinate numai prin lege.
Articolul X: Nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile sale, fie ele chiar religioase, dacă manifestarea lor nu tulbură ordinea publică stabilită prin lege.

• Declaraţia Universală a Drepturilor Omului – ONU 1948

Articolul 18: Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alţii, atât în mod public, cât și privat, prin învățătură, practici religioase, cult și îndeplinirea riturilor.
Articolul 29: Orice persoană are îndatoriri faţă de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale. În exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare om nu este supus decât numai îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaştere şi respectare a drepturilor şi libertăţilor altora şi ca să fie satisfăcute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunăstării generale într-o societate democratică. Aceste drepturi și libertăți nu vor putea fi în niciun caz exercitate contrar scopurilor și principiilor Organizației Națiunilor Unite.

• Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

ARTICOLUL 8 – Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie: 1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora.
ARTICOLUL 9 – Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie: 1. Orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie ; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor. 2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii, a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor altora.

• Carta Drepturilor Fundamentale ale U.E.

Articolul 9 – Dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familie: Dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familie sunt garantate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestor drepturi.
Articolul 22 – Diversitatea culturală, religioasă și lingvistică: Uniunea respectă diversitatea culturală, religioasă și lingvistică.
Legea fundamentală a țării, înglobând total principiile declaraților sus menționate, cuprinde următoarele:
ARTICOLUL 26: (1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată. (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
ARTICOLUL 29: (2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.
ARTICOLUL 30 (7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
Având așadar în minte măcar aceste articole, fără a le exclude însă pe toate cele cuprinse în documentele enumerate, ar fi de dorit ca atunci când îi judecăm și îi condamnăm public fără drept de apel pe cei care: se întrunesc în centre culturale, cămine, biblioteci sau lăcașe de cult să discute despre propriile credințe religoase; pe cei care pe rețelele sociale își exprimă propriile convingeri religioase fără a încerca să le impună nimănui; pe cei care condamnă obscenitățile de limbaj și comportamentele vulgare; pe cei care nu urăsc minoritățile sexuale dar nici nu se declară susținători ai exchibiționismului; pe cei care în deplină libertate a exprimării credințelor proprii susțin demersuri legale de protejare a acestora, să ne întrebăm: Cine cui încalcă vreun drept, și care este acel drept încălcat?
Conștiința și morala socială au făcut ca civilizația umană să avanseze în spiritul toleranței și al bunei orânduiri, ele au făcut posibilă trecerea de la ginți, clanuri, triburi și autocrații la democrații, ele ne ridică deasupra oricărei specii existente și cunoscute până astăzi. Ziua în care vom renunța la ele va fi ziua în care vom renunța la umanitate și vom permite anarhiei să ne readucă în vremurile întunecate ale urii și dezbinării.