Violeta Stoica

Guvernul a aprobat, în cadrul ședinței de ieri, Studiul de fundamentare Autostrada Ploiești-Brașov, despre care se știa de ceva vreme că a fost finalizat de către reprezentanții Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Chiar înainte de începerea ședinței Executivului, premierul Viorica Dăncilă a anunțat că urma să fie aprobat acest document: “Studiul de fundamentare pentru acest proiect strategic de investiții, decis să se realizeze în parteneriat public-privat, l-am discutat, într-o primă lectură, într-o ședință de guvern anterioară. Din luna septembrie vor începe procedurile de atribuire și dialogul competitiv cu investitorii, astfel încât până la sfârșitul acestui an să reușim semnarea acestui contract deosebit de important”.
Aprobarea documentului care arată cum ar putea să fie realizată, într-o nouă variantă și în parteneriat public-privat, cea mai importantă lucrare de infrastructură rutieră din România, care – pe vremea comunismului – era în planuri drept “Autostrada Prahova”, ar fi o nouă tentativă de lansare la apă a proiectului despre care se tot vorbește de vreo 20 de ani încoace, cu studii de fezabilitate, cu proiecte, cu variante de traseu.

Viorica Dăncilă a anunțat ieri, înainte de începerea ședinței de Guvern: “Astăzi aprobăm studiul de fundamentare privind construcția și operarea segmentului de autostradă Ploiești-Comarnic-Brașov, precum și operarea autostrăzii București-Ploiești. Studiul de fundamentare a fost întocmit în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență nr.39/2018 privind parteneriatul public-privat. După cum știți, studiul de fundamentare pentru acest proiect strategic de investiții, decis să se realizeze în parteneriat public-privat, l-am discutat, într-o primă lectură, într-o ședință de Guvern anterioară. Din luna septembrie vor începe procedurile de atribuire și dialogul competitiv cu investitorii, astfel încât până la sfârșitul acestui an să reușim semnarea acestui contract deosebit de important. Autostrada realizează legătura Capitalei cu municipiul Brașov, traversând axa turistică Sinaia-Bușteni-Azuga-Predeal. Durata de proiectare și execuție este stabilită la maximum patru ani cu începere din anul 2019. Totodată, sunt prevăzute și bonificații din partea statului, dacă lucrările de execuție se efectuează în avans, se finalizează în avans, dar și penalități pentru o eventuală întârziere. Durata de operare de către investitorul privat este de 20 de ani. Costurile totale estimate aferente realizării acestei investiții se ridică la aproximativ 1,36 miliarde euro”.
Studiul la care face referire Viorica Dăncilă – realizat de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză – prezintă atât starea actuală, binecunoscută pentru toți șoferii care parcurg drumul de la București la Brașov, pe drumul național care străbate Valea Prahovei, cât și proiecțiile stabilite din nou pentru traseul de la Ploiești la Brașov al autostrăzii A3.
“La ora actuală, din autostrada București – Brașov a mai rămas de lansat spre execuție secțiunea Ploiești – Brașov (Râșnov). Tronsonul București – Ploiești este în operare din 2012, iar la nivelul tronsonului Râșnov – Cristian există în derulare un contract începând cu anul 2017”, se arată în studiul menționat, de parcă “fragmentul” de la Ploiești la Brașov este doar o mică parte a proiectului.
Pe de altă parte, în același studiu se arată crunta realitate: comuniștii aveau în vizor acest proiect încă dinainte de anul 1970: “Primele studii care vizau o rețea de autostrăzi în România au fost realizate de către inginerii Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA), în perioada 1967-1970, pe baza recensămintelor de circulație efectuate în anii 1965 și 1967-1968 și au fost cuprinse într-un volum intitulat „Studiu general privind construirea de autostrăzi în România”. A fost prefigurată astfel o rețea de autostrăzi cu o lungime de aproximativ 3.200 de kilometri. În plus, încă din anul 1977 a fost elaborat programul european pentru realizarea unei infrastructuri integrate (coridoare de transport PAN EUROPENE), cu participarea a zece state, printre care se afla și România. Studiul a fost elaborat de Institutul Național de Proiectare în Transporturi, institut harta autostrazicare ulterior, după 1990, devine IPTANA SA”. De altfel, într-o hartă (foto) realizată pe baza studiului făcut în anii ’60 ai secolului trecut, se vede cum autostrada de la Ploiești la Brașov ar fi luat denumirea județului Prahova și s-ar fi numit “Autostrada Prahova”. Fără comentarii.

Cartierul Ploieşti Vest, la circa 300 de metri de autostradă?

Dacă despre tronsonul Comarnic-Brașov s-a tot vorbit în ultimele… decenii, prea puține s-au expus public despre legătura pe autostradă dintre orașele Ploiești și Comarnic. În studiul de fundamentare se arată care ar fi caracteristicile tehnice ale sectorului de la Ploiești la Comarnic: “Pe acest sector, traseul autostrăzii are o orientare generală Nord – Vest, fiind paralel si cât mai aproape de calea ferată București-Brașov, pentru a se reduce impactul cauzat de fragmentarea terenurilor agricole. Sectorul Ploiești-Comarnic continuă cu traversarea DN1 și a Triajului Ploieşti Vest, cu un pasaj denivelat în lungime de circa un km. În continuare, se desfășoară în paralel cu DN1, trecând la circa 300 de metri distanță de cartierul Ploieşti Vest. În zona km 6, traseul trece la cca 250 m distanță de Aeroclubul de lângă localitatea Strejnicu și ocoleste poligonul militar pe la Est. Distanța între autostradă și localitatea Strejnicu este de cca 700 m. Apoi, în zona km 7, autostrada intersectează calea ferată Ploieşti – Târgoviște. În zona km 8+300, autostrada traversează DN72, iar în această zonă s-a propus amenajarea unui nod rutier. În continuare traseul se desfășoară pe terenuri agricole, fiind paralel cu calea ferată București – Brașov. (…) De la Băicoi (zona km 21+500 – km 23), aflat la cca 1 km distanță de autostradă, traseul continuă să se apropie de cursul râului Prahova, care se află în stânga căii ferate si a autostrăzii. Pe partea dreaptă a autostrăzii continuă să se afle DN1. (…) Din zona localității Bănești (km 32) traseul autostrăzii se înscrie pe Valea Prahovei unde (…) traseul urmărește, în general, albia majoră a Râului Prahova. Localitatea Bănești se află pe partea dreaptă a autostrăzii, la cca 500 m distanță de autostradă. Pe teritoriul comunei Bănești, înainte de intrarea în localitatea Câmpina (km 31), s-a prevăzut un nod rutier pentru a se asigura accesul în și dinspre zona industrială a municipiului Câmpina. (…) În zona Câmpina – Poiana Câmpina, traseul se desfășoară între râul Prahova și calea ferată București – Brașov, urmărind albia majoră a râului. (…) Între localitățile Cornu și Breaza, traseul se menține în paralel cu DN1, între calea ferată și DN1, mai aproape de calea ferată. (…) Între km 42+590 – km 43+695 autostrada traversează cu un pod și pasaj superior râul Prahova și calea ferată București – Brașov. Localitatea Breaza se dezvoltă pe partea stângă a autostrăzii, la distanțe cuprinse între câțiva zeci de metri și 300 m de autostradă. Între localitățile Nistorești și Breaza de Sus, în zona km 46+900 – km 47+500, traseul autostrăzii traversează din nou calea ferată București – Brașov și râul Prahova. Localitatea Nistorești se află pe partea dreaptă a autostrăzii, după DN1. După zona traversării râului Prahova, traseul se înscrie în culoarul delimitat de drumul național DN1, râul Prahova și calea ferată, mergând paralel cu acestea până la limita sudică a localității Comarnic”. Potrivit aceleiași surse, pe tronsonul care ar urma să facă legătura între Ploiești și Comarnic, principalele lucrări de artă prevăzute ar fi nodurile rutiere de la Centura Ploiești Vest (km 10) și nodul de la Bănești (km 31), șase poduri peste râul Prahova și Valea Sarului, șase pasaje peste calea ferată și 12 pasaje peste drumuri locale.
În studiul Comisiei de Prognoză se mai arată și că partenerul public ar urma să fie Ministerul Transporturilor, iar beneficiar – viitorul partener privat. În același document menționat se mai arată și că perioada de proiectare și execuție ar urma să fie de… 48 de luni, „timp în care partenerul privat are obligația de a finaliza construcția întregii autostrăzi”.