Dorinţa de răzbunare poate fi consecinţa sentimentului de furie. Totuşi, ce se întâmplă la nivel cerebral când creierul nostru simte nedreptatea? Cercetătorii şi-au propus să găsească zonele creierului care sunt activate în momentul în care apare furia, anunţa sciencedaily.com, preluat de MedLive.ro Echipa de cercetători de la Universitatea din Geneva, Elveţia, a dezvoltat un joc economic, în care participanţii se confruntă cu un comportament corect din partea unui jucător şi cu un comportament incorect din partea altui jucător. Specialiştii au observat ce zone ale creierului s-au activat când a început să se acumuleze furia, iar apoi le-au dat participanţilor ocazia de a se răzbuna. Astfel, şi-au dat seama că activităţile care ţin de suprimarea actului de răzbunare se petrec la nivelul cortexului prefrontal dorsolateral. Cu cât această zonă este mai activă în faza de provocare, cu atât participantul tinde să se răzbune mai puţin. Până în prezent, cercetările privind sentimentul de furie şi comportamentul care rezultă din acesta s-au bazat pe încercarea de a face participanţii să resimtă acest lucru, sau pe analizarea fotografiilor cu oameni care o experimentau. Olga Klimecki-Lenz şi-a propus să găsească zonele creierului care acţionează când o persoană se supără şi să înţeleagă modul în care acest sentiment se materializează într-un comportament răzbunător, toate în timp real. 25 de persoane au luat parte la Jocul Inegalitatatii, un joc economic, creat de Olga Klimecki-Lenz pentru a declanşa un sentiment de nedreptate, apoi de furie, înainte de a oferi ”victimei” posibilitatea de a se răzbuna. Participantul are interacţiuni economice cu doi jucători, al căror comportament este pre-programat,lucru pe care el nu îl ştie. Unul este prietenos, oferă participantului numai interacţiuni financiare reciproc avantajoase şi trimite mesaje frumoase, în timp ce celălalt jucător îşi multiplica doar propriile profituri şi trimite mesaje deranjante. Jocul este format din trei etape, timp în care participantul este instalat într-un scaner cu rezonanţă magnetică (IRM), care permite oamenilor de ştiinţă să-i măsoare activitatea creierului. Participantul primeşte apoi fotografiile celorlalţi doi jucători, mesajele şi tranzacţiile financiare care i se oferă şi pe care le emite. În prima etapă, participantul este în control şi alege ce profituri distribuie şi cui. ”Am observat că, în mare parte, participanţii sunt corecţi faţă de ceilalţi jucători”, spune Olga Klimecki-Lenz.
A doua etapă este cea de provocare, când participantul primeşte pasiv deciziile celorlalţi doi jucători, dar mai ales provocările şi nedreptăţile jucătorului care este incorect şi care determină un sentiment de furie, evaluat pe o scară de la 0 la 10 chiar de către participant. În ultima etapă, participantul este din nou în control şi poate alege să se răzbune, sau nu, penalizând ceilalţi doi jucători. În general, participanţii au fost amabili cu jucătorul corect, dar s-au răzbunat pentru nedreptăţile comise de celălalt jucător.
Etapa de provocare a fost cea mai importantă pentru localizarea sentimentului de furie din creier. Datorită RMN-ului, cercetătorii au observat activitatea lobului temporal superior, dar şi a amigdalei, cunoscută pentru rolul său în experimentarea sentimentului de frică şi în prelucrarea emoţiilor, lucru care s-a observat atunci când participanţii au privit fotografia jucătorului nedrept. Aceste două zone sunt legate de sentimentul de furie, cu cât nivelul de furie declarat de participant este mai ridicat, cu atât activitatea lor este mai puternică.
”Jocul Inegalităţii ne-a permis să identificăm rolul cortexului prefrontal dorsolateral, o zonă care este esenţială pentru reglarea emoţiilor şi care se afla în partea din faţă a creierului”, afirma Olga Klimecki-Lenz. Majoritatea participanţilor s-au răzbunat doar pe jucătorul incorect. Totuşi, 11 participanţi au rămas corecţi chiar şi faţă de el. Cercatatorii au observat că, cu cât activitatea cortexului prefrontal dorsolateral a fost mai intensă, cu atât mai puţin au pedepsit indivizii jucătorul incorect, iar activitatea scăzută a zonei a fost asociată cu o răzbunare mai pronunţată. ”Am observat că cortexul prefrontal dorsolateral este coordonat cu cortexul motor, care direcţionează mâna care face alegerea de a adopta un comportament răzbunător sau nu. Prin urmare, există o legătură directă între activitatea creierului în acea zonă, cunoscută pentru reglementarea emoţională, şi alegerile comportamentale”, concluzionează Olga Klimecki-Lenz.
