Persoanele obeze sunt mult mai predispuse adoptării obiceiului de a fuma şi obişnuiesc să fumeze mai mult decât persoanele aflate la o greutate optimă, se constată într-un studiu publicat recent în „British Medical Journal”şi preluat de Medlive.ro.
Noile constatări sugerează că obezitatea influenţează comportamentul fumătorilor, ceea ce ar putea avea implicaţii semnificative în domeniul sănătăţii publice ce vizează reducerea prevalenţei factorilor ce influenţează fumatul, informează bmj.com.
Este cunoscut faptul că fumătorii au o greutate corporală mai mică prin comparaţie cu nefumătorii, însă cei dintâi riscă să crească în greutate după ce renunţă la fumat. Cu toate acestea, fumătorii activi care fumează mai mult decât fumătorul obişnuit tind să aibă o greutate mai mare. Este adevărat că dovezile genetice sugerează existenţa unei baze biologice comune comportamentelor ce descriu adicţiile de substanţe, precum dependenţa de nicotină şi nivelul de energie resimţit de persoanele în cauză.
Dacă studiile de specialitate vor ajunge la concluzia că obezitatea influenţează comportamentul dependenţilor de nicotină, acest lucru ar putea avea implicaţii semnificative în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi strategii de prevenire a adicţiei ce vizează în special reducerea factorilor de risc ce duc la accentuarea acestei adicţii.
În ce a constat studiul markerilor genetici asociaţi cu declanşarea obezităţii cu rol în formarea comportamentului adictiv al fumătorilor? Pentru a înţelege mai bine aceste asocieri, o echipă de oameni de ştiinţă francezi şi britanici şi-a propus să analizeze care sunt markerii genetici asociaţi cu declanşarea obezităţii ce joacă un rol direct cauzal în formarea comportamentului adictiv pe care îl prezintă fumătorii.  Pentru a realiza studiul de faţă, cercetătorii au analizat variantele genetice ce influenţează indicele de masă corporală, procentul de grăsime corporală şi circumferinţa taliei în rândul a 450 de mii de indivizi ale căror date medicale au fost colectate de specialiştii de la Biobank din Marea Britanie şi Consorţiul Tobacco and Genetics (TAG) prin intermediul unei tehnici cunoscute sub numele de randomizare mendeliană.
Analiza informaţiilor genetice prin intermediul acestei metode reuşeşte să evite unele dintre problemele ce afectează studiile observaţionale, astfel că studiul de faţă are rezultate precise ce pot fi luate ca bază pentru studiile viitoare.
O asociere ce este observată prin intermediul randomizării mendeliane este, prin urmare, viabilă pentru obţinerea unor rezultate ce indică prezenţa unei relaţii de tip cauzal. Oamenii de ştiinţă au analizat trei aspecte ce descriu comportament specific fumătorilor: fumătorii activi şi foştii fumători, numărul de ţigări fumate pe zi şi vârsta la care s-a apucat de fumat fiecare participant la studiu. Trebuie menţionat faptul că vârsta medie a participanţilor din studiu a fost cea de 58 de ani. Rezultatele analizei de specialitate arată că fiecare creştere cu 4,6 kg/m2 a indicelui de masă corporală a fost asociată cu un risc crescut de cel puţin 18% pentru consumul de tutun în rândul fumătorilor. Fiecare creştere a indicelui de masă corporală a însemnat o creştere a frecvenţei fumatului cu cel puţin o ţigară pe zi, arată raportul cercetătorilor.