Nicoleta Dumitrescu

De ceva vreme, politicienii iar fierb. În suc propriu, iar ca să fie siguri că “reţeta” lor este cea mai sigură, când şi când mai trag câte o ocheadă prin curtea altor vecini, ca să vadă la ce oră îşi întind ei rufele care se consideră că sunt spălate doar în familie.
Iar sfârşitul săptămânii trecute poate fi considerat cel mai concludent exemplu că, indiferent de realitate, politicienii trăiesc în lumea lor, una care începe de la împărţitul funcţiilor. Iar funcţii şi-au oferit sau şi-au împărţit, depinde de nuanţă, atât cei de la putere, cât şi cei din opoziţie, ca să nu sufere nicio tabără.
Care este sau care a fost motivul pentru care într-un partid se pleacă de la deviza mai întâi funcţia? Se consideră că funcţia, cel puţin într-un partid, înseamnă încredere, prestanţă, recunoaşterea unor merite. Pe de altă parte, cum vremurile s-au mai schimbat, mai ales în politică, acum unele funcţii fie sunt cerute, fie sunt oferite pe post de “ofrandă” sau pe post de… paravan, pentru asigurarea unei linişti care să fie valabilă oricând şi oricum.

Numai că această condiţionare a liniştii este, deseori, cusută cu aţă albă, firul fiind atât de subţire încât se vede, toată încrengătura care a fost ţesută în spatele ei, al liniştii, încrengătură care ascunde, de fapt, un amestec de tensiune, comploturi, frustrări, sete de putere.
De ce au ajuns funcţiile de partid atât de râvnite ? Pentru că e important să fii în politică şi să ai funcţie, dar mai ales să ţi se spună ’’şeful’’ , chiar dacă nu eşti în primul eşalon. Mai mult, în ultimii ani, de ordinul zecilor chiar, s-a dovedit faptul că funcţia politică a fost, şi este încă, mult mai importantă decât ocupaţia de bază. Pentru că funcţia politică este cea care recomandă ocuparea celeilalte funcţii, de zi cu zi, dintr-o instituţie. Iar dacă nu există, în primul rând, recomandare de la partid pentru ocuparea funcţiilor de conducere, în mod special din instituţiile publice, studiile şi experienţa în domeniu sunt pe planul doi.
Prin urmare, funcţia politică este de mare greutate pentru instalarea, pe posturi dintre cele mai călduţe, dar mai ales bănoase, pentru tot soiul de domnişorici sau fini, cumetre, naşi, fraţi, copii, nepoţi, mame, taţi sau tot soiul de neamuri.
Astfel, când este vorba despre funcţii de conducere în anumite domenii, puterea s-a dovedit că a fost împărţită ca într-o mare familie, nu puţine fiind situaţiile în care aceste posturi au fost lăsate moştenire chiar descendenţilor !
De ce filiera politică este atât de importantă ? Pentru că doar în politică se poate minţi frumos, o dată la patru ani, iar pe baza acestor promisiuni se câştigă voturi pentru accederea la putere. Iar dovadă stau chiar zecile de kilometri de autostradă, de drumuri asfaltate, de zeci de şcoli şi grădiniţe, investiţii rămase simple cifre doar pe hârtie.
La sfârşitul săptămânii trecute, având în vedere că se apropie alegerile europarlamentare şi prezidenţiale, politicienii care s-au reunit la Bucureşti, la Sala Palatului, n-au uitat, firesc, şi de promisiuni, rezultatele ţintite fiind tot pentru popor, pentru bunăstarea lui. Însă, în primul rând, politicienii, din ambele tabere, n-au uitat de funcţii de partid pentru ei, atribuirea lor fiind salutată, de la caz la caz, fie cu aplauze, zâmbete largi, dar şi… scurte închinăciuni.
Mai mult, pentru că trebuie să se cunoască din timp cine trebuie să obţină anumite posturi de conducere, n-a lipsit nici atribuirea unei funcţii chiar şi de… premier, cum a fost la PNL, ca să se ştie sigur pe cine se poate baza partidul în eventualitatea în care, la viitoarele alegeri, va ajunge la putere. Oare, toată această euforie a împărţirii de funcţii va fi benefică şi poporului? Dacă unii s-ar grăbi să spună că poate aceasta ar fi o soluţie ca, până la urmă, politicienii să se apuce de treabă, alţii ar spune că, de fapt, ceea ce s-a întâmplat este doar o altfel de modalitate de acoperire, cu sclipici, a propriilor neputinţe.