Violeta Stoica

Din anul 1998 – când a fost pronunțată prima hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului împotriva României, în cauza Vasilescu contra statului român – CEDO s-a pronunțat în 1.352 de cauze în care românii au făcut plângere la această instituție europeană, potrivit datelor oficiale.
În cele două decenii de la prima condamnare, din totalul cauzelor judecate provenind din România, în 1.202 au fost date decizii în care s-a regăsit cel puțin o violare a Convenției Europene a Drepturilor Omului și doar în 49 de cazuri s-a stabilit de către judecătorii de la CEDO că nu au avut dreptate cei care au făcut plângerile împotriva statului român, iar în alte 34 de dosare fiind vorba despre înțelegerea părților. Protecția proprietății, dreptul la un proces echitabil și, pe locul al treilea, tratamente inumane și degradante – acestea au fost principalele motive de condamnare a statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Pe de altă parte, la finalul anului trecut, conform informațiilor oficiale, România s-a situat pe primul loc la numărul de plângeri aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului (cu 9.900 de dosare) și, respectiv, pe locul al patrulea (după Rusia, Turcia și Ucraina) la numărul proceselor în care statul reclamat a fost condamnat pentru violarea cel puțin a unui articol din Convenție.
Statistica prezentată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în urmă cu câteva zile, prin vocea președintelui CEDO Guido Raimondi, demonstrează o dată în plus că România (care a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului în anul 1994) stă foarte prost la capitolul respectarea drepturilor omului, așa cum sunt ele stipulate în documentul care stă la baza funcționării CEDO. Ceea ce este și mai grav este multitudinea condamnărilor într-o perioadă de doar 20 de ani, pentru că din 1998 – de la prima condamnare – și până în prezent, România a ajuns să adune mai multe sancțiuni decât Marea Britanie, Franța și Belgia la un loc, în condițiile în care aceste state au aderat la Convenție de la jumătatea secolului trecut! Printre cazurile mai puțin răsunătoare, dar câștigate de către românii care au făcut plângere împotriva statului din cauza încălcării articolelor Convenției Europene a Drepturilor Omului s-au aflat și ale unor prahoveni, majoritatea cazurilor referindu-se la condițiile din închisori, la represiunea nedreaptă, la acces îngrădit la un proces corect sau la tratamente inumane.

• Prahoveni, de gât cu statul la Strasbourg

Printre cazurile despre care ziarul Prahova a mai scris în ultimii ani este acela în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat câștig de cauză unui prahovean în vârstă de 60 de ani din orașul Breaza care a dat în judecată statul român pentru că i-au fost încălcate drepturile civile și i-a fost îngrădit accesul la apărare, din cauza citării sale doar prin intermediul unui anunț public. Alături de alți șapte români care au avut cauze similare, 3-aprahoveanul a câștigat suma de 3.600 de euro drept despăgubiri morale pentru faptul că nu a putut să se apere într-o cauză civilă în care a fost implicat în urmă cu mai bine de zece ani. Toate cele opt plângeri primite din România pe aceeași speță au făcut obiectul unui dosar comun, iar judecătorii CEDO (printre care s-a aflat și românca Iulia Motoc) au decis ca statul român să le acorde despăgubiri celor care au suferit din cauza faptului că notificările sau citațiile pe care ar fi trebuit să le primească personal au fost afișate în locuri publice sau pur și simplu au fost înfipte în… gard.
În anul 2016, alți doi prahoveni au câștigat procese împotriva statului român la CEDO. La numai doi ani de la înaintarea unei plângeri către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la finalul anului trecut, un ploieștean în vârstă de 32 de ani a câștigat procesul intentat împotriva României, instanța europeană obligând statul român să-i plătească bărbatului suma totală de 5.710 euro, drept despăgubiri morale (5.000 de euro) și plata cheltuielilor (710 euro). Tot în anul 2016, în luna martie, fostul judecător Dumitru Rebegea a câștigat un proces la CEDO, cu despăgubiri stabilite la 3.000 de euro, pentru condițiile inumane în care a fost ținut în detenție în Penitenciarul Mărgineni. La finalul anului 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat publicității o decizie comună care a vizat 18 plângeri depuse de români nemulțumiți de condițiile în care au trăit în închisorile sau în centrele de arest preventiv din țară. Conform informațiilor făcute publice de către reprezentanții CEDO, 18 români care au fost fie arestați preventiv, fie au fost condamnați la închisoare, fie ambele variante vor primi de la statul român sume cuprinse între 1.000 și 5.000 de euro din cauza regimului de detenție. Pe lista celor 18 cauze, contopite într-un singur dosar pentru că situațiile luate în discuția CEDO erau similare, fiind examinate în cadrul unei singure ședințe de judecată, s-au aflat și condițiile din Penitenciarul Ploiești și din arestul IPJ Prahova, în perioada în care a fost lipsită de libertate una dintre persoanele care au făcut plângere la Curtea Europeană. Astfel, în urma unei plângeri depuse la CEDO în anul 2015, N.L., născut în anul 1983, va primi suma maximă stabilită în acest vraf de amenzi, respectiv 5000 de euro.