Nicoleta Dumitrescu

Hotărât lucru, pare că România are parte, în continuare, de tot soiul de premiere, care mai de care, cele mai multe fiind însă cele negative. Impresia este însă că, mai ales în cazul problemelor, în urcuşul către dealul unde s-ar găsi soluţiile care s-au tot promis pentru popor, căruţa tinde să se deschioleze taman la mijlocul drumului, iar boii cad leşinaţi, uitându-se prelung după roţile care se rostogolesc la vale.
Iar cel mai bun exemplu este cel al PSD care, doar într-un an de când s-a instalat la guvernare, alături de ALDE, a făcut trei nominalizări de premier pentru Palatul Victoria, ba chiar patru, dacă este să o mai punem pe listă şi pe Sevil Shhaideh, refuzată din prima de către Cotroceni.

Recunoaşterea, de către şeful partidului, că a avut mână proastă la toate nominalizările de premieri, nu-l absolvă însă de vină pe Liviu Dragnea, de toată bulversarea, pe toate planurile, de care au avut parte românii chiar după ce partidele care au câştigat cele mai multe voturi la alegerile parlamentare din 2016 şi-au împărţit puterea, dar mai ales funcţiile. Mai mult, crezând că îi reuşeşte spălatul pe mâini şi de data aceasta, liderul PSD nu poate spune că şi-a reparat în vreun fel greşelile dacă, acum, la înlocuirea lui Mihai Tudose, propunerea Vioricăi Dăncilă pentru funcţia de premier nu a mai venit din partea sa. După cum s-a văzut, cea care a fost nominalizată de către PSD, şi pentru care preşedintele a zis „da”, se încadrează în modelul de premier pe care şi-l desenase, imaginar, Dragnea. Numai că, dincolo de această nominalizare, s-a mai văzut ceva: luptele interne pentru deţinerea, obţinerea, dar mai ales confirmarea supremaţiei puterii au fost cele care au avut întâietate, printre victimele colaterale regăsindu-se, implicit, şi cei care au fost incluşi, în vremea campaniei electorale, în bazinul electoratului social-democrat.
Rămâne de văzut în ce măsură Viorica Dăncilă, care consemnează premiera de a fi prima femeie premier din istoria României, reuşeşte să-şi ducă mandatul până la capăt, având în vedere faptul că primii doi premieri n-au rezistat nici măcar un an întreg la conducerea Guvernului.
Dar, de departe, cea mai mare aşteptare a românilor este aceea de a vedea că dinspre guvernare sunt semne că lucrurile pot să se mişte şi în bine, aşa cum ar şi trebui de altfel. Pentru că, de „revoluţii” pe bandă s-au plictisit românii sau mai bine zis s-au săturat. S-au săturat de vorbe în vânt, de promisiuni fără acoperire, de lucruri cârpite.
Vor să vadă că ţara se mişcă în bine. Dar, cel mai mult vor ca să trăiască într-o ţară normală. O ţară unde atunci când se anunţă ceva, atunci acel ceva merge înainte şi nu este întors din drum, nu mai este schimbat sau înlocuit cu altceva. Vor lucruri clare în domeniile Sănătate, Educaţie şi Finanţe. Nu mai vor să fie plimbaţi pe drumuri pentru orice şi de către oricine. Nu mai vor ca politica să se vâre în toate, pentru că aceia care cred şi susţin că le ştiu pe toate, de fapt, nu ştiu şi nu pot face nimic.
Va reuşi Viorica Dăncilă, în actul de premieră naţională pe care îl va consemna ca prima femeie premier, să aducă ţara la normalitatea la care tot speră poporul de atâta amar de ani? Răspunsul, cu siguranţă, va fi oferit în perioada care va urma.