Cercetătorii de la Washington University School of Medicine în St. Louis au constatat că celulele adulte au capacitatea de a adopta un comportament similar celulelor stem care se divid rapid. Cu toate acestea, când celulele adulte ale ţesutului matur revin la forma celulelor stem embrionare, acestea pot purta cu ele mutaţiile ce au avut loc la nivel celular de-a lungul timpului, ceea ce creşte riscul acestora de a dezvolta leziuni precanceroase, notează medicine.wustl.edu, preluat de MedLife.ro. „Ca oameni de ştiinţă, am acordat o atenţie deosebită înţelegerii rolului celulelor stem în dezvoltarea cancerului, însă am neglijat rolul pe care celulele adulte îl au în apariţia bolii. Se pare că atunci când celulele adulte revin la divizarea rapidă, acest proces declanşează alte noi procese ce conduc la apariţia cancerului,” a declarat Jason C. Mills, profesor de medicină în cadrul diviziei de gastroenterologie. Cele mai multe terapii sunt menite să stopeze dezvoltarea cancerului prin oprirea procesului de divizare rapidă a celulelor. Astfel de tratamente vizează în principal celulele stem, dar nu pot împiedica celulele adulte să revină la starea de bază a celulelor stem, ce implică procesul divizunii celulare. „Terapiile împotriva cancerului ţintesc celulele stem, întrucât acestea au un proces accelerat de diviziune celulară, însă în condiţiile în care celulele adulte sunt vizate pentru tratarea leziunilor, acest tip de terapie nu poate rezolva cu adevărat problema. Recidivarea ar putea fi astfel cauzată de faptul că terapia anti-canceroasă nu vizează divizarea celulelor adulte. Acest lucru poate duce la dezvoltarea leziunilor precanceroase şi, eventual, la reapariţia cancerului,” adaugă Dr. Megan Radyk, primul autor al studiului. Pentru a ajunge la aceste constatări, cercetătorii au realizat un experiment pe şoarecii de laborator pe parcursul căruia au reuşit să blocheze capacitatea organismului acestora de a apela la acţiunea celulelor stem pe parcursul tratamentului anti-canceros, aplicat în cazul cancerului de stomac. Oamenii de ştiinţă au ales să studieze acest tip de cancer datorită faptului că anatomia stomacului uşurează procesul de distingere a celulelor stem de celulele adulte ale ţesutului matur, ce îndeplinesc sarcini specifice pe parcursul tratamentului. Studiul a arătat că fără celulele stem, subiecţii studiului au dezvoltat o afecţiune precanceroasă, întrucât celulele adulte au adoptat procesul de diviziune celular, specific celulelor stem, pentru a vindeca leziunile stomacale. Ulterior, cercetătorii au recoltat şi analizat ţesutul stomacal colectat de la
10 subiecţi umani ce sufereau de cancer de stomac. Aceştia au observat noi indicii ce arată că acelaşi tip de celule adulte ale ţesutului matur au revenit la comportamentul de diviziune specific celulelor stem. În prezent, oamenii de ştiinţă şi-au propus să identifice substanţele medicamentoase ce ar putea bloca afecţiunile precanceroase, împiedicând proliferarea şi diviziunea acestui tip de celule. „Pentru că acum ştim ce tip de celule creşte riscul declanşării cancerului, putem să ne concentrăm atenţia asupra tratamentelor medicamentoase ce împiedică celulele adulte să adopte comportamentul de diviziune spefic celulelor stem, stopând răspândirea acestora. Această strategie este deosebit de importantă pentru prevenirea atât a cancerului de stomac şi a cancerului gastrointestinal, cât şi a altor tipuri de cancer,” încheie autorul principal al studiului.